Efectele erorilor referendare (RO)
Luni, 17 septembrie, Curtea Constituţională a României a dat undă verde organizării unui referendum pentru revizuirea Constituţiei. Mi se pare o eroare teribilă şi îngrozitoare! Eventuala aprobare prin referendum a acestei modificări (despre care am mai scris) va conduce la discriminarea cetăţenilor români, deocamdată după sex şi orientare sexuală. Va mai conduce şi la conflicte juridice care-i vor putea exploda în faţă aceleiaşi Curţi, pentru că vor putea apărea contradicţii interne, în chiar textul Constituţiei, faţă de art. 4, alin. 2—unii bărbaţi şi unele femei din România nu vor mai şti sigur dacă sunt «persoane» ori «cetăţeni», în sens constituţional. Şi, din nefericire, mi-e teamă că vor mai putea apărea, în timp, şi alte iniţiative de modificare a Constituţiei, în sensul adâncirii formelor de discriminare, după oricare criteriu explicit interzis prin acelaşi art. 4, alin. 2:
(2) România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.
Azi scot în evidenţă doar două lucruri: o eroare capitală, conceptuală, strict legată de activitatea CCR, alături de o eroare stupidă, tactică, legată de acţiunea Guvernului. Ambele erori vizează chestiunea revizuirii Constituţiei, acţiune care cuprinde şi organizarea unui referendum. Iar faţă de felul în care este prezentat acest subiect în presă, am de spus un singur lucru: este profund eronată exprimarea „referendum pentru familie,” pentru că art. 48 se referă la dreptul la căsătorie, în niciun caz la definirea familiei. Pentru cei interesaţi în aspecte tehnice, acest referendum e despre «restrângerea exercitării dreptului la căsătorie»; pentru cei interesaţi de logică, arăt doar că expresia „familia se întemeiază pe …” nu e deloc echivalentul unei definiţii gen „familia este …”
Eroarea conceptuală a CCR
Decizia CCR 539/2018 calcă în picioare Hotărârea CJUE din 5 iunie 2018, pe care chiar CCR a solicitat-o. Dacă intră în vigoare textul revizuit al art. 48, alin. 1 din Constituţie, apar două tipuri de discriminare foarte concretă cu privire la exercitarea dreptului la căsătorie:
- Discriminarea cetăţenilor români care doresc să se căsătorească cu o persoană de acelaşi sex—sub actualul text al Constituţiei, un cetăţean român care dorea să se căsătorească cu o persoană de acelaşi sex putea face acest lucru într-un alt stat, pentru că avea dreptul constituţional la căsătorie; iar Hotărârea CJUE trebuia interpretată de CCR în sensul de-a nu restrânge acest drept; dar, pe baza textului propus, deja validat de CCR, un cetăţean român nu mai are dreptul să se căsătorească cu o persoană de acelaşi sex nici chiar în afara României (decât dacă renunţă la cetăţenia română);
- Discriminarea oricăror persoane deja căsătorite cu o persoană de acelaşi sex, dacă se stabilesc în România—sub actualul text al Constituţiei, două persoane de acelaşi sex, căsătorite între ele într-un alt stat-membru UE, indiferent de cetăţenia lor, ar fi putut arăta că art. 277, alin. 2 din Codul civil contravine Hotărârii CJUE; dar, pe baza textului propus, deja validat de CCR, aceste persoane nu mai pot obţine recunoaşterea statutului de persoane căsătorite (şi a tuturor drepturilor care decurg din acest statut) pe teritoriul României.
Astfel, indiferent de rezultatul referendumului, prin Decizia 539, CCR nu doar că a introdus discriminarea după sex (şi orientare sexuală) în dreptul constituţional românesc, ci a şi nesocotit Hotărârea CJUE. Stau să mă-ntreb dacă există vreo formă de răspundere pentru o astfel de faptă, pentru că prevăd posibilitatea unei acţiuni UE împotriva statului român, tocmai pentru nesocotirea unei hotărâri a celei mai înalte curţi din Uniunea Europeană. [Despre calitatea argumentaţiei din motivarea Deciziei 539 chiar nu am ce comenta—mi se pare o ruşine fără seamăn ca ditamai CCR să nu-şi înţeleagă (sau chiar să-şi refuze) rolul pe care-l are de îndeplinit faţă de puterea legislativă, în arhitectura statului român.]
Eroarea tactică a Guvernului
Guvernul României adoptă o Ordonanţă de Urgenţă pentru organizarea referendumului. Deşi Guvernul ştie că există la CCR jurisprudenţă foarte recentă exact împotriva unei OUG de acest gen. Ba chiar o Decizie CCR 361/2016 împotriva Guvernului Cioloş, cu care Guvernul (Dragnea 3) Dăncilă se află pe poziţii de adversitate. Astfel, Guvernul României se expune riscului ca, după numărătoarea voturilor, CCR să invalideze rezultatul referendumului. Explic mai pe-nţeles, deşi e un concept juridic vechi de când lumea, cunoscut şi sub denumirea de „fructele pomului otrăvit”: Dacă procedura de organizare a referendumului este otrăvită de la rădăcină, prin OUG adoptată azi, atunci şi rezultatele referendumului sunt la fel de otrăvite, putând fi respinse de CCR la momentul confirmării rezultatelor, tocmai pe motiv că însăşi procedura de organizare a fost neconstituţională.
Închei aici, adăugând încă un lucru: Am ajuns în această situaţie, cu erori în lanţ, pentru că există un interes privat/partizan privind instrumentarea politicianistă a acestui subiect. Sigur că e un subiect politic, nici nu putea să fie altfel—dar putea rămâne un subiect de interes public, nu unul instrumentat în scopul obţinerii unui avantaj partizan, personal, politicianist, pentru oamenii incompetenţi şi hrăpăreţi din conducerea efemeră a PSD. Deci eu nu mă ascund în spatele unei formulări vagi, de tipul «se doreşte», ci arăt clar cu degetul către dl Dragnea, pentru că el a spus-o, în 24 iulie şi 1 septembrie. Tot el va trebui să-şi asume răspunderea politică (naţională sau chiar internaţională) pentru orice eşec asociat cu deciziile politice privind acest referendum!
PS Am remarcat că Preşedintele României nu a făcut niciun demers la CCR pe acest subiect, aşa cum se poate vedea din §5-9 ale Deciziei 539. În urmă cu 2 ani, dl Iohannis spunea că se va exprima în privinţa revizuirii Constituţiei atunci când îi va veni rândul. Deh, rândul i-a venit şi i-a trecut, iar el a tăcut 🙁
sursa imaginii: Ştirile PRO TV; bonus: mărturisesc că luni dimineaţă m-am trezit fredonând Imagine, ieri m-am trezit cu gândul la Peek-A-Boo, iar azi n-am nicio melodie în cap 😛