Rar, dar (mai şi) apreciez! (RO, lunguţ, constructiv 🙂)

De cele mai multe ori, când mă aflu în faţa unui document emis de autorităţile noastre, încep să croncănesc, să crâcnesc, să cârcotesc… Rareori se-ntâmplă să-mi placă mie un document care iese din mâini şi minţi guvernamentale! Dar, atunci când se-ntâmplă, am marea bucurie să apreciez şi să aplaud: Îmi place atât de mult proiectul noii strategii naţionale anticorupţie, că mi-e teamă că nu va fi adoptat în forma asta! Mi-e teamă că se va găsi vreun tăntălău din „sistem,” care să-i strice feng-shui-ul acestui document bine închegat, bazat pe munca şi pe experienţa multor experţi şi/sau activişti 🙁

sursa: www.crj.ro

Cred că punctul forte al noii strategii (SNA4, dimpreună cu inventarul de măsuri şi planul de acţiune) este faptul că recunoaşte rolul de etalon al indicatorilor externi, internaţionali, care măsoară corupţia din România (uneori chiar şi subiectiv). Mai mult decât atât, strategia ne propune să atingem, împreună, câteva ţinte ambiţioase, tocmai prin raportare la astfel de indicatori externi. În ultimii vreo 10 ani, de când mă ocup eu de subiect, aceasta este cea mai puternică modificare de atitudine a statului român faţă de fenomenul corupţiei! Merită aplauze şi aprecieri nu doar funcţionarii din Ministerul Justiţiei, care au aşezat cuvintele pe hârtie, ci şi toţi participanţii la consultări—pentru că au înţeles, au susţinut, nu s-au opus acestei idei 🙂

Din februarie încoace, cred că am participat la vreo 10 întâlniri legate de SNA4, unele organizate de societatea civilă, altele chiar de minister (în medie, mai mult de o întâlnire pe lună calendaristică). În cadrul discuţiilor găzduite sau prilejuite de AW, Centras, CRJ, FDSC, EAC, TI, RC, chiar CNI şi MJ, s-au lansat foarte multe idei valoroase, atât în privinţa nevoilor, cât şi a soluţiilor şi obiectivelor. Mă bucur să le văd, pe cele mai multe dintre ele, cuprinse în strategia propriu-zisă şi în anexe! Chiar dacă procesul de consultare a părut, cândva, nesigur, nestructurat, nedirecţionat, a fost cel mai bine pus la punct din toate câte am trăit/văzut eu până acum—pentru că nu şi-a propus o cursă contra cronometru, ci un parcurs bine definit 🙂

Sigur, aş avea câteva observaţii asupra textului, dar e vorba doar de detalii: Mi-ar plăcea să văd obiective mai concrete în privinţa prevenirii şi combaterii conflictelor de interese, mai ales a celor prin interpuşi, respectiv măsuri mai concrete privind sprijinirea integrităţii şi reputaţiei în cadrul asociaţiilor profesionale. Simt că lipseşte un obiectiv general legat de open data şi participarea României în OGP, respectiv cred că lipseşte un obiectiv specific privind supravegherea activităţii ANI de către CNI. Sunt de acord cu chemarea la acţiune pentru parlamentari, dar m-aş bucura ca SNA4 să nu coboare atât de mult în detalii, ci să se păstreze la nivelul obiectivelor strategice GOPAC. Mă miră (un pic) lipsa de relaţionare cu AvP, CoFi şi/sau CoNaCo, dar astea se mai pot corecta 🙂

sursa: transparency.org.ro

Şi mai concret?!? Bine: Mă bucură nespus faptul că strategia pune responsabilitatea pe umerii fiecărui conducător de instituţie, atât în ce priveşte construcţia integrităţii, cât şi în ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei cu mijloace manageriale! Însă cred că e bine să existe câteva instituţii care să se simtă responsabile de câte un domeniu, cum ar fi UCRAP la 4.1.1 şi 4.1.7, respectiv la 4.3.3 şi 4.3.4; CoNaCo, CoFi, CNDR, CNDI şi/sau CNDla 4.1.6; ANFP, ANOFM, CNFP şi CNFPA la 4.2.1; SGG/DSG şi/sau AvP la 4.2.2; CNI la 4.3.2. Cred că planurile de acţiune ale instituţiilor publice ar trebui să ia în considerare SCMI, iar CoFi ar trebui să aibă un cuvânt de spus în privinţa alocărilor bugetare special dedicate acestor măsuri.

Aş sugera să se extindă preocuparea SNA4 pentru transparenţa decizională, prin repunerea în drepturi a proceselor de consultare pentru politici publice (fosta HG775), respectiv a analizelor şi studiilor de impact cerute de tehnica legislativă, dar aruncate pe fereastră în 2009 🙁 Aş mai sugera să existe o secţiune privind încurajarea şi finanţarea studiilor de risc şi vulnerabilitate, eventual cu instrumente financiare complementare (granturi româneşti şi fonduri europene). Şi m-ar bucura dacă ar exista înţelegere pentru mai buna relaţionare a termenelor: nu ştiu dacă termenul de 90 de zile de la adoptarea SNA4 (termen prevăzut în secţiunea 5) se suprapune fericit (sau nu) cu termenul de adoptare şi publicare, la nivelul fiecărei instituţii, a programului anual de achiziţii publice (pentru că, în practică, acesta din urmă este legat de aprobarea legii bugetului de stat).

Închei adresând felicitările mele tuturor participanţilor la procesul de elaborare şi redactare a SNA4 🙂 Nu doar proiectul, ci şi anexele merită o lectură aprofundată—se găsesc acolo multe idei şi soluţii valoroase! Chiar dacă eu am pledat pentru altă structură/abordare strategică, apreciez rezultatul de până acum şi ţin pumnii strânşi, să se adopte o variantă cel puţin la fel de bună, dacă sugestiile mele de îmbunătăţire ajung prea târziu… Zău că nu ne-ar prinde bine un document subţiat, zău că merităm aceste obiective ambiţioase, cu măsuri asumate în mod responsabil! Spor, succes şi voie bună! 🙂 Dacă reuşim cu obiectivele astea, poate nu vom mai avea nevoie de SNA5 😉

PS1 Mi-ar plăcea ca MCSI şi ANIAP să pună la punct un standard privind conţinutul şi „paginarea” website-urilor guvernamentale, pornind de la manualul de identitate vizuală creat de fosta ASG, pentru că există site-uri care-ţi întorc stomacul pe dos, cum ar fi cel al ANRMAP 🙁
PS2 Doresc să atrag atenţia asupra faptului că, strict legal, ANI nu poate avea o strategie operaţională multianuală (deşi, în cazul ăsta, legea e strâmbă), iar conceptual, documentul pe care ANI l-a intitulat „strategie” (iar CNI l-a adoptat fără să clipească) nu conţine absolut nimic strategic 🙁