Alte cifre în balanţă (RO)

. 5 min read

Chestiunea privind starea Justiţiei în date statistice mă preocupă de multă vreme. Chiar dinainte de 2014, când am lansat portalul Onorată Instanţă. Din păcate, nu am suficiente resurse (de timp, în primul rând) pentru a mă dedica unui studiu mult mai aprofundat. Însă caut surse de date şi mă uit la ele cât pot de critic, de fiecare dată când reuşesc să-mi fac timp pentru asta. Azi mă folosesc de datele din EU Justice Scoreboard (EUJS), care se găsesc aici şi aici. [Indicatorii selectaţi de mine se găsesc la finalul acestui text.]

Cu câteva săptămâni în urmă, folosind datele WJP Rule of Law Index, trăgeam concluzia că o Justiţie mai bună ar trebui să menţină nivelul de performanţă de până la „reformele” ultimilor 2 ani. Şi că ne-ar prinde bine să scadă simţitor durata proceselor, să se îmbunătăţească accesul la Justiţie şi să crească respectul pentru drepturile procesuale. Despre interferenţa directă a politicienilor în Justiţie, rămâne cum am scris acolo, pentru că EUJS nu conţine date care să ne ajute prea mult. Iar pilda de ieri, privind modificarea codului penal, nu-i vreo cimilitură iscusită, ci hoţie la lumina zilei 🙁

Cred că-i important de reţinut că datele utile din EUJS se referă numai la anii 2014-16. Datele dinainte de 2014 nu pot fi utilizate fără nişte ajustări statistice (pentru că şi-au schimbat ei metodologia); şi nici nu-s foarte relevante, pentru că tot atunci au intrat în vigoare noile coduri penale, iar asta introduce o ruptură semnificativă în interpretare. Date mai recente de 2016 nu avem în EUJS, pentru că n-au fost raportate sau colectate încă. Aşadar, interpretările sunt strict comparative faţă de alte state-membre UE, fără a putea trage vreo concluzie privind tendinţele.

Aşadar, cum stătea Justiţia română la finalul anului 2016, chiar înainte de „reformele” care-au scos magistraţii în stradă? Din perspectiva numărului de cauze (raportate la 100.000 de locuitori), România stătea chiar bine. Numărul de cauze aflate pe stoc la începutul anului, cel de cauze nou-înregistrate, cel de cauze soluţionate şi cel de cauze rămase pe stoc la finalul anului sunt relevante în discuţie. Şi, pentru toate astea, Justiţia din România stătea chiar bine, cu cifre care gravitau pe lângă media şi mediana indicatorilor similari din UE.

Exaltaţii ar putea spune că-i o veste excelentă, cârcotaşii ar putea spune că Justiţia noastră era doar mediocră, la nivel european. Eu zic că era bine. Însă exista un indicator problematic—cel privind durata proceselor. În cauzele administrative, stăteam bine la acest indicator; dar în cauzele civile nelitigioase stăteam chiar rău. Dacă, în Europa asta mare, există capacitatea de-a soluţiona cauze ne-penale în mai puţin de 3 săptămâni, faptul că nouă ne lua 5 luni ar fi trebuit să ne pună pe gânduri, să găsim o soluţie pentru reducerea duratei proceselor. (De văzut şi acest interviu.)

O modalitate de soluţionare ar putea fi legată de creşterea numărului de judecători şi/sau de grefieri (personal auxiliar), că aşa pare să rezulte din cifre—pe ambii indicatori am putea sta un pic mai bine. Dar simpla creştere a numărului de personal nu-i o garanţie că Justiţia va fi mai bună. Alternativ, am putea să creştem bugetul pentru ajutorul public judiciar (sau asistenţa juridică garantată de stat), că acolo stăteam rău în comparaţie—şi am putea obţine efecte benefice, dacă ne-am folosi de aceşti bani în conjuncţie cu numărul avocaţilor, alt indicator unde stăteam chiar bine.

Sau am putea să punem lupa în altă parte, unde stăteam rău: şi la bugetul alocat sistemului judiciar, şi la proporţia de buget alocată pentru informatizare. Într-unul din filmuleţele cu „Oamenii Dreptăţii,” cineva explică modul în care dosarele încă sunt ţinute pe hârtie—la o instanţă mare din Bucureşti, nu în vreo fundătură de ţară. Normal că nu te poţi mişca repede, în pas cu lumea, când ai un astfel de contrast între cum funcţionează Justiţia pe hârtie şi cum funcţionează tot restul vieţii, pe card şi pe smartphone. Cine ştie, dacă s-ar informatiza instanţele, poate n-ar mai fi nevoie de suplimentarea numărului de judecători şi grefieri?

Şi, unde-am ajuns cu povestea asta? Am ajuns să confirmăm, cu date statistice oficiale, exact bănuielile de-acum un an şi jumătate: „Reformele” propuse în ultimii 2 ani nu aveau drept scop nici îmbunătăţirea acelor indicatori unde stăteam prost, nici ameliorarea celor unde stăteam oarecum mediocru, nici măcar impulsionarea către excelenţă a celor unde stăteam bine. Efectele „reformelor” se vor vedea în datele oficiale EUJS abia peste 2-3 ani, laolaltă cu tendinţele. Dar asta nu-nseamnă că noul ministru al Justiţiei n-ar putea să ia măsuri de ajustare chiar acum. Nu-mi fac speranţe deşarte, dar nu strică s-arăt care-ar fi drumul bun de urmat, dacă doreşte să fie un om de încredere 😉

Repet metafora pe care-o folosesc de-aproape un an de zile: Justiţia de la finele anului 2016 era ca o geacă de iarnă scurtă la mâneci—adică nu era perfectă, desigur. Totuşi, în loc să ne propună reforme care să-i lungească mânecile, guvernanţii au decis să-i înlocuiască fermoarul cu capse. Acum, capsele nu se potrivesc, iar geaca nu se mai închide să ne apere de frig, deşi a rămas la fel de scurtă la mâneci. Chit c-acum vine vara, zic să nu ne culcăm pe-o ureche, pentru că iarna urmează oricum 😛 Mi se pare la mintea cocoşului c-avem nevoie de-o geacă nouă!

Actualizare, 26 aprilie: EUJS 2019 tocmai a fost publicat şi ar putea conţine nişte date oficiale din 2017. Voi reveni cu o completare. Actualizare, 27 aprilie: Graficele din EUJS 2019 chiar conţin date din 2017, însă trebuie să aşteptăm publicarea tabelelor cu cifrele în clar. Am actualizat tabelul de mai jos (numai la indicatorii disponibili acum), dar atenţionez că, din grafice, am putut extrage doar informaţii minimale, de tipul:

  • same = valoare extrem de similară faţă de anul precedent;
  • higher = valoare sensibil mai mare decât în anul precedent;
  • little higher = valoare un pic mai mare decât în anul precedent;
  • lower = valoare sensibil mai mică decât în anul precedent;
  • little lower = valoare un pic mai mică decât în anul precedent.

sursa foto: Tribunalul Iaşi (camera telefonului meu); tabelul de mai jos este disponibil în format editabil