Drepturi și Libertăți (RO)

Sunt încântat că m-am reconectat cu Patrícia, după foarte mulți ani, iar conversația a fost la fel de naturală ca-n prima zi. Probabil că suntem, de foarte mulți ani, pe-aceeași lungime de undă. «Nici eu nu i-am pus întrebări ușoare, da' și ea a făcut față cu brio!» 😉 Am discutat împreună despre generațiile succesive de drepturi, despre convențiile și tratatele internaționale, despre cum se corectează legislația în statele democratice și despre cât de importantă e independența justiției, mai ales în societățile în care supremația legii nu e chiar (sau doar) un moft, ci e «scrisă-n piatră». Așadar, vă urez audiție plăcută și vă ofer al cincilea episod al podcastului Rule of Law Rules în limba română—am publicat prima parte acum o săptămână, iar partea a doua chiar azi 😉

PS Pentru că am fost cuminți și-am depășit 500 de ascultători unici (mulțumim frumos!), avem și o surpriză plăcută: de-acum, podcastul nostru e disponibil și pe Spotify ♥

Actualizare, 1 iulie: Începând de azi, podcastul mai poate fi găsit și pe Apple, Google, Deezer sau Audible 😉

Episodul 5a: Drepturile omului și libertățile fundamentale

Intenția noastră era să discutăm despre drepturi și libertăți cu Mihaela Vrabie de la Universitatea București, așa cum am anunțat la finalul episodului 4b. Viața a avut alte planuri, așa încât am ajuns „un pic mai sus” pe scara instituțiilor, direct la biroul comisarului pentru drepturile omului de la Consiliul Europei, adică la Strasburg. Ötvös Patrícia lucrează acolo, în calitate de consilier, încă din 2012. Născută în județul Covasna, Patrícia este doctorandă la Universitatea din Neuchâtel, fiind specializată în drept umanitar și drepturile omului, respectiv în dreptul internațional aplicabil conflictelor armate. A mai studiat dreptul la Cluj-Napoca, Oxford, Londra, Haga și Geneva, respectiv a mai lucrat la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, tot la Strasburg.

În prima parte a conversației noastre, Patrícia ne ajută să înțelegem relațiile care există între drepturile omului și statul de drept, cu referiri la Declarația Universală a Drepturilor Omului (adoptată în 1948), la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (adoptată în 1950), respectiv la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (adoptată în 2006; în Republica Moldova, aceasta a fost ratificată în 2010, când Convenția a și intrat în vigoare). Făcând legătura cu discuția pe care am avut-o cu Bogdan Dima, înțelegem de la Patrícia Ötvös în ce condiții și în cât timp putem modifica legislația—sau chiar constituția—unui stat democratic, dacă aceasta nu ar respecta pe deplin (sau nu ar fi pe deplin aliniată cu) drepturile și libertățile fundamentale din tratatele internaționale.

Către finalul primei părți, pe fundalul conversației noastre, se aude lătratul unor căței din vecini. Până ce s-au liniștit cățeii, Patrícia a explicat că (deocamdată) există 5 „generații” în privința recunoașterii drepturilor omului. Însă gălăgia din vecini era prea mare, așa încât transcriem aici porțiunea care nu poate fi ascultată, dar care este relevantă pentru ce ne povestește Patrícia, de la min. 12:06 încolo: Din prima generație, fac parte drepturile civile și politice, care au rolul de-a proteja individul față de potențialele abuzuri ale statului. A doua generație cuprinde drepturile economice, sociale și politice referitoare la egalitatea dintre indivizi și exprimarea potențialului lor în condiții de șanse egale. Generația a treia se bazează chiar pe valoarea socială a solidarității, cuprinzând dreptul la un mediu înconjurător sănătos sau dreptul de-a participa la exploatarea patrimoniului comun al umanității. În generația a patra, se vorbește despre bioetică, manipulare genetică, etica în tratamentul uman și în folosirea în anumite scopuri a părților corpului uman. În ultima generație (de fapt, cea mai recentă), se află drepturile care sunt legate de folosirea inteligenței artificiale, protecția datelor personale și noile valențe ale dreptului la viața privată.

Varianta în limba română a podcastului Rule of Law Rules este găzduită de Codru Vrabie (la microfon) și editată de Paul Chioveanu (la montaj). În acest episod, am folosit următoarele melodii de fundal:

• rinkef intro și rinkef outro, produse de KAS/RLPSEE în centrala din Berlin, respectiv
• Ticker (de Silent Partner) și Stay With You (tot de Silent Partner), disponibile în YouTube Audio Library sub o licență standard YTAL/Atribuirea nu este obligatorie.

Sursa ilustrației: prelucrare după o fotografie de la University of Essex, CC BY 2.0—”Human Rights Day—chalking of the steps,” Colchester Campus, decembrie 2015.

Episodul 5b: Drepturile omului și independența justiției

Continuăm conversația noastră despre drepturi și libertăți cu Ötvös Patrícia, expertă în drepturile omului, drept umanitar și drept internațional aplicabil conflictelor armate, consilieră a comisarului pentru drepturile omului de la Consiliul Europei. În partea a doua, ne concentrăm mai ales pe relația dintre drepturile omului și independența justiției—mai exact, pe legătura cu funcționarea justiției și controlul judecătoresc asupra actelor emise de diferite autorități ale statului. În acest fel, ne reconectăm și cu problema procurorilor bulgari, amintită încă din episodul 2, de Vladimir Mitev.

Către finalul acestui episod, Patrícia ne ajută să înțelegem aspectele pozitive ale unei recente Decizii CEDO împotriva Marii Britanii, cu privire la supravegherea în masă a cetățenilor. Astfel, facem legătura și cu protecția vieții private, discutată în episodul 1b, cu Ioana Stupariu. Subiectul a mai fost atins și în Decizia CEDO împotriva Suediei, tot la sfârșitul lunii mai—cele două decizii conțin și aspecte aspru criticate. Întrucât folosirea sistemelor automatizate (cunoscute sub denumirea de „inteligență artificială”) devine foarte actuală, viitorul episod va explora conexiunile dintre statul de drept și exercitarea digitală a drepturilor și îndatoririlor, alături de implicațiile acestor conexiuni pentru fiecare dintre noi.

La min. 15:43, Patrícia folosește expresia predictive policing, în limba engleză—expresia face referire la un complex de activități computerizate (analiza unor seturi de date istorice și a unor factori de mediu), cu scopul de a contura predicții statistice despre locurile ori perioadele în care este foarte probabil că s-ar comite contravenții ori infracțiuni; astfel de predicții pot fi utilizate de forțele de poliție, fie pentru a preveni comiterea faptelor antisociale, fie chiar pentru a (sur)prinde făptuitorii în flagrant delict.

Varianta în limba română a podcastului Rule of Law Rules este găzduită de Codru Vrabie (la microfon) și editată de Paul Chioveanu (la montaj). În acest episod, am folosit următoarele melodii de fundal:

• rinkef intro și rinkef outro, produse de KAS/RLPSEE în centrala din Berlin, respectiv
• Ticker (de Silent Partner) și Stay With You (tot de Silent Partner), disponibile în YouTube Audio Library sub o licență standard YTAL/Atribuirea nu este obligatorie.

Sursa ilustrației: prelucrare după o fotografie de la University of Essex, CC BY 2.0—”Human Rights Day—chalking of the steps,” Colchester Campus, decembrie 2015.