Cu Aura mă cunosc de vreo 15 ani. De la un fel de workshop. Era ceva legat de luarea deciziilor, de participarea publicului, poate chiar transparenţă decizională. Adică legat de un subiect drag mie, politicile publice, care mi se par inseparabile de buna guvernare. Cert e că preocupările astea ne-au rămas pe radar, aşa că iată-ne lucrând şi acum pe subiecte similare.
Pe ea o preocupă (mult mai mult decât pe mine) politicile publice din domeniul educaţiei. Ba chiar cercetează domeniul ăsta, la nivel academic. Eu sunt mai leneş, n-am mai făcut cercetare „ca la carte” de vreo 10 ani. Da' uite c-am reuşit să ne combinăm perspectivele şi interesele într-un proiect simpatic: Politici pentru Educaţie. Care poate fi găsit şi pe Udemy 😉
În cadrul proiectului, rolul meu iniţial a fost de trainer. Mai întâi, am ţinut eu un curs de politici publice; apoi, colegul Radu a ţinut un curs de advocacy [abordarea lui nu mă reprezintă, dar e validă]. Mai târziu, chiar Aura va ţine un curs despre monitorizare şi evaluare [disponibil pe Udemy din iulie; apropo, e genială referinţa Aurei la «vrăbiile dăunătoare» din China]. Întreg procesul este explicat pe site-ul proiectului şi este însoţit de materiale diverse (video, print, exerciţii şi întrebări ajutătoare).
Acum, rolul meu este de facilitator. Echipele formate în cadrul primelor două cursuri îşi dezvoltă ideile şi vor dezvolta documente cu propuneri alternative de politici publice, în beneficiul Ministerului Educaţiei. Dacă va dori să le folosească, asta nu mai ştiu 🙁 Dar e o experienţă de învăţare foarte valoroasă! E încă un loc în care facem binele să se întâmple 😉 Aici, prin soluţii alternative.
sursa foto: necunoscută (imagine de stoc, reutilizare liberă)