You've successfully subscribed to Codru Vrabie
Great! Next, complete checkout for full access to Codru Vrabie
Welcome back! You've successfully signed in.
Success! Your account is fully activated, you now have access to all content.
Am ales ori ama-less? (RO, sincron)

Am ales ori ama-less? (RO, sincron)

. 3 min read

LA VIEILLE: Allons, allons, mon chou, viens t’asseoir. Ne te penche pas, tu pourrais tomber dans l’eau. Tu sais ce qui est arrivé à François Ier. Faut faire attention.
LE VIEUX: Encore des exemples historiques! Ma crotte, je suis fatigué de l’histoire française. Je veux voir; les barques sur l’eau font des taches au soleil.
Les Chaises, Ionesco

Introducerea poate părea din alt film, dar e alegerea mea 🙂 Tema acestei săptămâni, la sincronul cu little not-blue spades biking woodly on berliner bass, e despre alegeri 🙂 Iar eu nu mă pot stăpâni—chiar, ar trebui să mă gândesc serios, poate ar trebui să fac o alegere în sensul ăsta?!? Aşadar, nu mă pot stăpâni: de fiecare dată când aud sau citesc cuvântul „alegere,” mi-aduc aminte de choux à la crème şi felul în care era scris pe eticheta din vitrina frigorifică a cofetăriei din Călăraşi colţ cu Popa Nan, în copilăria mea… Observ, însă, că nici pe web nu suntem mai breji, adică limba ascuţită a diacriticei încă mai are de criticat 😉

sursa ilustraţiei: www.bucataras.ro

Mi-aduc aminte de prima dată când am simţit, pregnant, ascuţit, dureros, disconfortul alegerilor fără informaţii suficiente: Cred că era prima mea săptămâna la Union College, la micul dejun, într-una dintre cantinele din campus, la un fel de-„’mpinge tava”… ‘Neaţa, zic, iau un sandvici şi-o cafea, că mă grăbesc 🙂 Răspunsul se transformă într-o tortură: De care sandvici? Pâine albă, pâine neagră, cu seminţe, chiflă? Cu maioneză, cu unt, cu margarină, cu muştar? Cu şuncă de-aia, de-aia, de-aia? Cu brânză de-aia, de-aia sau de-ailaltă? Hai, măi, omule, că mai sunt şi alţii în spatele tău, care şi ei se grăbesc la cursuri!!! 😐

Am ieşit din rând nemâncat, pentru că tăvălugul întrebărilor şi presiunea cozii deja formate în spatele meu erau de-a dreptul copleşitoare… De fiecare dată când sunt pus în situaţia de-a alege repede, când mi se pare că n-am suficiente informaţii, mă simt la fel—mă chircesc în mine, mă trag deoparte şi-ntreb, nedumerit, oare de ce atâta grabă?!? Asta e una din alegerile mele fundamentale, aş zice—să nu aleg pe grabă! Şi adevărul e că, de-a lungul vieţii, trăirile mele cele mai naşpa îşi găsesc cauza sau originea într-un astfel de moment, când am ales pe grabă sau n-am ales cu mintea-n cap… [V-am mai zis că mă fac reflector, nu-i aşa?]

Despre celelalte alegeri, m-am gândit aşa: Cred că petrecem prea puţin timp gândindu-ne la alegerile noastre care-au avut efecte bune/pozitive şi ne batem prea mult de ceasul morţii cu alegerile care-au dus la rezultate proaste 🙁 Zic c-avem multe de-nvăţat şi din alea bune, mai ales dacă analizăm circumstanţele—poate că, data viitoare când avem de făcut o alegere, avem luxul de-a ne „aşeza” în circumstanţe similare 😉 Dacă vrem, că şi asta poate fi o alegere… Adevărul e că există alegeri pe care le-am făcut cândva, ne-au fost bune o vreme, dar ni-i greu să ni le asumăm şi cu relele—cred că şi din astea avem multe de-nvăţat!

Dar cred că alegerile cel mai greu de dus nu-s ale noastre (fie că ne asumăm responsabilitatea pentru ele, fie că nu), ci acelea ale celor pe care-i iubim, mai ales atunci când nu le-nţelegem, când nu suntem (întrutotul) de acord cu ele… Acceptarea unei astfel de alegeri din partea unui om pe care-l iubeşti îmi pare aproape echivalentă cu acceptarea dogmei bisericeşti, pentru că se bizuie, după părerea mea, cam pe-acelaşi fel de credinţă… Poate că de-asta-mi place mie ideea că Dumnezeu este iubirea—şi ştiu că asta va deschide o discuţie interminabilă cu prietenii mei atei, la berea din seara asta 🙂

A la votre, mon choux, à la votre, ma crotte! 😉