De ce să investim bani, timp şi efort în anticorupţie?, de ce să-i hărţuim cu suspiciuni, întrebări şi anchete pe oamenii cu putere de decizie, când am putea să-i lăsăm să lucreze liniştiţi?, de ce să n-avem încredere că ştiu ei mai bine ce-au de făcut, din moment ce-au câştigat concursuri ori alegeri, când au candidat pe post? Pentru că-i o prostie să nu faci nimic!, aşa cum am aflat din viralul săptămânii trecute—cel răspândit de UpWorthy, despre schimbările climei globale, în care Greg Craven ne oferă un model de analiză/decizie, delicios de irefutabil 😉 Aşa că l-am replicat la chestiunea corupţiei de la noi şi i-am dat o conotaţie sexuală:
De exemplu, acceptăm modelul Craven (ba chiar l-am internalizat şi acţionăm fără să ne mai gândim la asta) când vine vorba despre sex—într-o situaţie incertă, când nu putem şti sigur dacă partenerul/~a poartă vreo boală transmisibilă, ne folosim de prezervativ! Similar, vedem … [continuarea pe piatadespaga.ro]
){kind=link}
){kind=link}
){kind=link}