A ajuns şi-n căsuţa mea (e)poştală scrisoarea dnei Leviţchi, revoltată de faptul că România este condusă de oameni incapabili, corupţi, needucaţi şi mult prea absorbiţi de propriul interes. Dna Leviţchi declară că refuză să mai plătească taxe, impozite şi para-taxe, pentru că nu mai vrea să finanţeze din banii săi aceşti decidenţi, acest stat, aceste instituţii, aceste biserici… Din conţinutul scrisorii, am senzaţia că textul e vechi de vreo 3 ani, ceea ce naşte mai multe întrebări fireşti—de ce mi se trimit şi mie texte răsuflate?, de ce nu mai pun oamenii informaţia în context?, de ce n-am auzit nimic despre doamna asta la ştiri?!? O fi fost ceva pe la a3, unde nu mă uit eu, şi-o fi primit şi replica la B1, unde iar nu mă uit?…
Sunt perfect de acord că decidenţii noştri sunt prea adesea inadecvaţi—despre politicieni chiar am încercat o explicaţie 😉 Preşedintele oscilează între marile provocări ale UE şi meschinăriile „de basculantă” ale politicii româneşti; ultimii 3 premieri n-au avut măcar o idee de dezvoltare pe care s-o poată explica simplu, în două-trei fraze ori minute; prea mulţi magistraţi vorbesc cu înfierare, aşa cum auzeam doar la emisiunea „Reflector” dinainte de ’89; prea mulţi parlamentari se-ascund în mulţime, pentru că nu ştiu decât să fie pioni disciplinaţi ai partidului (iar celor care mai ies la TV, ca păduchele în frunte, li se-aplică prea bine zicala „dacă tăceai, filozof rămâneai”); prea mulţi analişti, jurnalişti ori animatori TV au ales senzaţionalul în detrimentul informaţiei*…
Desigur, scrisoarea sau protestul dnei Leviţchi putea fi relevant(ă) în contextul adoptării bugetelor, cel naţional şi cel european—ambele întârziate, ambele tratate politic şi mediatic cu multă superficialitate. Dar scrisoarea poposită intempestiv în faţa ochilor mi-a adus aminte de-o întrebare/situaţie pe care-am verbalizat-o la IACC din 2008 😉
- faţă de stat, buget şi autorităţi, la nivel „naţional,” poţi face grevă fiscală, fără probleme—desigur, la un moment dat, vei fi luat la-ntrebări, poate chiar judecat şi-ntemniţat pentru neîndeplinirea obligaţiei de-a contribui la finanţarea treburilor publice; nu-i nimic, ţi se va garanta un acoperiş, un codru de pâine şi-o cană de apă, un aşternut şi nişte ţoale, până când vei închide ochii, la adânci bătrâneţi—în închisoare, desigur, dar drept ca bradul în faţa convingerilor tale că nu vrei să plăteşti!
- faţă de Uniunea Europeană, cu bugetul şi instituţiile sale „supra-naţionale,” însă, nu poţi face grevă fiscală!—singura modalitate la-ndemâna ta, cetăţean obişnuit, ar fi să nu mai consumi produse ori servicii la care plăteşti TVA, ceea ce e-aproape imposibil!; rezultatul este că, fără pâine şi apă, fără anchetă, judecată ori penitenţă, închizi ochii rapid, la înalte tinereţi, şi nimeni nu te ţine minte, nimeni nu reţine care ţi-erau convingerile pentru care ţi-ai dat viaţa…
Deşteaptă foc soluţia asta, în care simpla existenţă a instrumentelor de guvernare (instituţiile UE) nu depinde în niciun fel de voinţa cetăţenilor (ca-n cazul statelor „naţionale”), ci numai de existenţa lor fizică, măsurată prin consum… Revoltătoare, dar deşteaptă! 😉 Poate că de-asta nu se grăbeşte nimeni cu procurorul european?, poate că de-asta se tolerează discursurile anti-europene?—pentru că încă n-a pus nimeni punctul pe i?!? Eu tot mai cred că viitorul va fi o uniune/federaţie a regiunilor europene, din care vor dispărea fără urmă „statele-naţionale,” aşa c-atunci să vezi cum ar putea suna protestele gen dna Leviţchi: „Refuz să … [ce?!?]”
Notă explicativă
*) Chiar aseară, 2 miniştri români păreau să nu ştie ce coaliţie guvernează Olanda, în timp ce moderatorului puţin îi păsa dacă informaţia e corectă! LE: Noul guvern olandez nu mai condiţionează Schengen cu MCV!
){kind=link}
){kind=link}
){kind=link}