Iarăşi m-am surprins dorind să urmăresc cu atenţie discursul Preşedintelui în faţa Parlamentului 🙂 [Adică ‘mnealui în faţa Parlamentului, eu doar în faţa televizorului 😛 ] Şi recunosc că mi-a plăcut, nu doar discursul, ci şi atmosfera (care mi-a demonstrat că e viabilă şi fezabilă soluţia pe care-am propus-o pentru afacerile europene), deşi eu am „cules” câteva rateuri:
- grupul PNL a ratat ocazia de-a demonstra ataşament faţă de ritualurile democratice, absentând fără un motiv plauzibil—prezenţa PM Ponta şi declaraţiile lui în faţa presei (după eveniment) nu vor reuşi să spele ruşinea, care va fi speculată şi de adversarii USL, şi de româno-scepticii din UE;
- Parlamentul a ratat ocazia de-a soluţiona prin vot problema ridicată din nou de senatorul Ghişe, lăsând lucrurile într-o coadă de peşte care ne face rău, din punct de vedere al democraţiei formale, al statului de drept, al repunerii tuturor relaţiilor in- şi constituţionale în făgaşul lor normal;
- Preşedintele a ratat ocazia de-a argumenta cu cifre nevoia noastră de-a intra în Schengen, lăsând nerăspunsă întrebarea cu privire la câţi bani pierdem anual din blocarea libertăţii de mişcare pe frontiera de vest—în aceste condiţii, majoritatea parlamentară poate rămâne „rece” 🙁
sursa imaginii: www.digi24.ro
Marile subiecte europene propuse de Preşedinte—Schengen, competitivitatea economică şi moneda €uro—sunt o contrapondere foarte bine conturată pentru agenda publică din perioada următoare, prin contrast cu subiectele propuse de USL, privind regionalizarea şi modificările constituţionale, care rămân vagi, neclare, nedefinite… Dar mă bucur să constat, încă o dată, că Preşedintele respectă Parlamentul, chiar dacă nu-i place 😉 Deşi mie mi-ar fi plăcut să amintească, la pachet cu statutul parlamentarilor şi codul de conduită, şi faptul c-ar trebui să se renunţe la pensiile parlamentarilor—pentru că (deh, chestie de nuanţă!) pensiile din sistemul public sunt legate exclusiv de salarii, nu şi de indemnizaţii!
Am mai notat (pentru a câta oară?) că Preşedintele îşi asumă deciziile austere din anii Guvernelor Boc, dar mi-ar fi plăcut să fie mai explicit în chemarea ca Parlamentul să adopte legi pentru stimularea economiei, pentru atragerea de investiţii, pentru realocarea banilor în zonele care nu pot fi acoperite altfel, pentru crearea unor noi locuri de muncă… Încă n-a explicat nimeni evidenţa că PM Boc nu avea majoritate parlamentară suficientă şi nu putea adopta alte măsuri în afara tăierii salariilor cu 25%, după cum nimeni n-are de gând să arate că PM Ponta nu ştie cum să se folosească de majoritatea pe care-o are acum 🙁 În fine, cred că, şi dac-ar şti, nu se pot cârpi în numai 10 luni deficienţe de cel puţin 5 ani—şi nici Băsescu nu-i naiv, nu-i aşa?!? 😉
PS Tocmai mi-am adus aminte: în curând, se va adăuga şi chestiunea numirii unui nou şef la DIICOT, alături de aproape eternizatele ne-numiri de la PÎCCJ şi DNA…
){kind=link}
){kind=link}
){kind=link}
){kind=link}