Uite că, după vreo 3 ani de bloguit sporadic, am intrat şi eu în jocul ăsta 😉 Mă aflu într-o companie aleasă, în care chiar mă simt onorat c-am fost invitat: Little Old Me, Madama de pică, De pe bicicletă şi Not Blue Today 🙂 [Ce mă bucur că ni s-a alăturat şi Radu dă cu bassu’ 🙂] Vorba cântecului, şi-altă dată, şi-altă dată, o s-o facem şi mai, şi mai lată 😀
- Principala mea trăsătură—integritatea
- Calitatea pe care doresc s-o-ntâlnesc la un bărbat—capacitatea de-a învăţa din greşeli (preferabil din ale altora) şi de-a-şi corecta comportamentul
- Calitatea pe care-o prefer la o femeie—lejeritatea de-a spune exact ce vrea, când vrea, cum vrea, unde vrea, fără ocolişuri, fără sulemeneli, fără farafastâcuri
- Ce preţuiesc mai mult la prietenii mei—că nu se sfiesc să-mi arate unde greşesc şi nu se dau înapoi să m-ajute când vine momentul să mă corectez—şi le mulţumesc pentru asta!
- Principalul meu defect—lenea 🙁
- Îndeletnicirea mea preferată—privitul documentarelor la TV, teleenciclopedia din copilărie fiind, de-acum, upgraded la National Geographic, Animal Planet şi suita de canale Discovery…
- Fericirea pe care mi-o visez—ţinând-o în braţe pe EA, într-un hamac, pe terasa unei locuinţe lacustre, într-o răcoroasă seară de vară, privind apusul, bând un vin alb şi tăcând liniştiţi împreună 🙂
- Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire—pierderea memoriei, pentru că, în felul ăsta, n-aş mai exista 🙁
- Locul unde aş vrea să trăiesc—lângă EA, preferabil în acea locuinţă lacustră 😉
- Culoarea mea preferată—cândva, era negrul, apoi a fost griul (chiar dacă se mai găseşte câte cineva să-mi spună că astea nu-s culori, iar eu răspund că, oricum, am probleme să disting nuanţe apropiate din culori diferite); acum cred că oscilez între albastru, verde şi galben, deşi nimic nu se compară cu verdele unei păşuni…
- Floarea care-mi place—trandafirul, pentru că m-ajută să-mi transmit iubirea, atunci când e cazul; dar îmi plac foarte mult şi macul şi floarea-soarelui…
- Pasărea mea preferată—nu, nu e vrabia 😉 cândva, era şoimul; acum cred că e egreta…
- Prozatorii mei preferaţi—nu pot spune că am un prozator preferat, dar i-am apreciat tare mult pe Patrick Süskind, Boris Vian, Ionel Teodoreanu…; acum citesc Salman Rushdie… dacă dramaturgii intră la prozatori, n-aş vrea să-l uit pe Caragiale, căci el chiar e preferat!!!
- Poeţii mei preferaţi—nici aici nu am o preferinţă bine conturată, dar a fost o vreme când îmi plăcea Homer; apoi, mi-a plăcut Bacovia; când am încetat să mai citesc poezie, am început să scriu chiar eu 😉
- Eroii mei preferaţi din literatură—cred că încă nu l-a detronat nimeni pe Ulise/Odiseu, deşi Hercule Poirot şi Sherlock Holmes ar fi avut, fiecare, şansa lui 😉
- Eroinele mele preferate din literatură—Vina Apsara din Pământul de sub tălpile ei, că tot v-am zis că asta citesc 😉
- Compozitorii mei preferaţi—Martin Lee Gore de la Depeche Mode, deşi mi-e clar că întrebarea se referă, de fapt, la muzica clasică
- Pictorii mei preferaţi—cum spuneam, am probleme cu culorile, aşa că nici nu mi-am îndreptat atenţia, vreodată, spre pictură 🙁
- Eroii mei preferaţi din viaţa reală—Ivan Patzaichin!
- Ce urăsc cel mai mult—prostia!, ba nu, fudulia care-o însoţeşte!!!
- Calitatea pe care aş fi vrut s-o am din naştere—clarviziunea 😉
- Cum aş vrea să mor—împăcat că nu regret niciunul din lucrurile pe care nu le voi fi făcut şi iertat pentru greşelile pe care, în mod sigur, le voi fi-nfăptuit…
- Greşelile care-mi inspiră cea mai mare indulgenţă—cele recunoscute, asumate şi corectate
- Deviza mea—ştiu, c-o floare nu se face primăvară, dar încă este iarnă grea pân’ ce n-apare primul ghiocel 🙂
Trei luni mai târziu, s-a dat publicităţii un chestionar sociologic pe aceeaşi temă 🙂