Competiţia civico-electorală (RO, pseudo-restanţă)

Campania electorală pentru alegerile locale începe curând, excelent prilej să-mi „dau restanţa” la sincron, despre competiţii. Candidaţii s-au lansat, de-acum aşteptăm loviturile şi surprizele, că restul rămâne cum s-a stabilit prin modul de organizare a alegerilor… Desigur, mai aşteptăm şi marile scandaluri privitoare la mita electorală, la incompatibilităţile ori conflictele de interese ale candidaţilor, la cine-ştie-ce ni se mai serveşte. Bine că suntem pregătiţi pentru anul ăsta: avem un guvern care n-are timp de furtişaguri, avem un manual din care să-nvăţăm despre infracţiunile electorale, avem un portal de averi şi interese pentru candidaţi, avem şi o aplicaţie mobilă pentru a afla tot ce ne interesează 🙂 Mai avem şi altele 😉

surse: sansapentruviitor.ro, integritate.eu şi sdmahala.wordpress.com

Acum vreo 10 zile, am participat la conferinţa de lansare a volumului Infracţiuni contra drepturilor electorale, scris de Alina Gorghiu pe baza propriei lucrări de doctorat, dacă am înţeles bine. În discursul ei, Alina s-a concentrat mai mult pe ce se-ntâmplă chiar în ziua votului, însă eu şi Ovidiu, la fel ca mulţi alţi vorbitori, ne-am axat pe întâmplările care pregătesc ziua votului, premeditează coruperea votului, erodează integritatea competiţiei civico-electorale 🙁 Deşi am participat în calitate de preşedinte al Asociaţiei EPAS, lucrurile pe care le-am povestit sunt preluate dintr-un alt proiect, care mi-a oferit şansa de-a călători în 18 localităţi, în mai puţin de 7 săptămâni (pe undeva, m-am simţit ca fratele bunicului meu, un fel de culegător de folclor):

Într-un orăşel din Moldova, din 30.000 de locuitori, vreo 10.000 sunt plecaţi la muncă în Europa. Dintre cei rămaşi, cam 8.000 nu au împlinit vârsta de-a vota, iar în condiţiile unei participări la urne de numai 30%, rezultă că bazinul electoral are doar vreo 4.000 de alegători. Când sondajele spun că voturile se împart aproape 50-50% între cei 2 candidaţi, fiecare vot contează, nu-i aşa? Primarul ar fi trebuit să disponibilizeze 3 oameni din primărie, dar asta ar fi afectat, prin intermediul familiilor lărgite, cam 2% din voturile care chiar contează! Electoral, primarul nu-şi putea permite aşa ceva şi a decis să-i menţină, ceea ce eu cred că-nseamnă mită electorală sub formă de locuri de muncă şi prejudiciu adus comunităţii sub formă de cheltuieli nejustificate—iar pentru asta nu avem şi nu vom avea niciodată un text de lege aplicabil 🙁

Într-o comună din Oltenia, există mulţi beneficiari ai legii privind venitul minim garantat. Sigur că doritorii trebuie să aducă nişte acte justificative, cele mai frecvente fiind cele privind incapacitatea de muncă, dovedită prin acte medicale (art. 7, alin. 2, lit. d). Însă nimeni din primărie nu stă/vrea să verifice dacă acele acte medicale sunt reale/conforme cu realitatea, pentru că asta ar aliena şi beneficiarii de venit minim garantat, şi medicii care s-au „mânjit” pentru astfel de hârtii. Procentul de alegători ar fi şi mai mare de 2%, aşa încât toată lumea tace complice. Iată un nou compromis de management public (cu prejudiciu adus comunităţii) care afectează în mod direct integritatea comportamentului electoral, prin acceptarea unei forme atipice de mită care se răsfrânge asupra votului, în chiar ziua alegerilor.

Într-un mare municipiu din Ardeal, un om hâtru şi hârşit prin viaţă mi-a spus care-i diferenţa dintre un dar şi-o şpagă: Când îi faci cuiva un cadou, îţi spune „mulţumesc,” iar tu-i răspunzi „să nu vorbim despre asta :-)” Dar, când îi dai cuiva mită, chiar tu spui „mulţumesc,” pe când celălalt îţi răspunde „hai să nu vorbim despre asta!” Motivul pentru care-i greu de determinat unde-i mita electorală din cazurile descrise mai sus e tocmai că nu-ţi poţi da seama cine spune „mulţumesc” 🙁 Şi, pentru că întâmplările astea au loc cu mult timp înainte de data alegerilor, ele ajung să ne crească, imperceptibil, pragul de acceptare, până când ajungem să vindem votul pe-o găleată, în loc să-l dăm cui merită, pentru o stradă sau o şcoală reparată şi curată! Iar asta numai spirit de fair-play în competiţie nu e 🙁

surse: alegericorecte.ro şi cineceapromis.ro

Spuneam, la început, c-avem mai multe: Mi-ar plăcea să văd o conlucrare între aplicaţia mobilă a lui Mihnea, portalul de la ANI, infracţiunile descrise de Alina şi-aceste două platforme civice 🙂 Cred că aplicaţia ar putea pune la dispoziţia utilizatorilor o modalitate de raportare directă a neregulilor din competiţia electorală, pe alegericorecte.ro, iar modulul de căutare al aplicaţiei ar putea să facă nişte link-uri şi către cinceapromis.ro 🙂 Îmi închipui că nu-i uşor, mai ales că Mihnea face toate lucrurile astea voluntar, dar cred că-i o provocare frumoasă şi utilă, nu doar pentru aceste alegeri locale, ci şi pentru cele parlamentare de la toamnă 😉

Îmi şi imaginez cum, pe 10 iunie, după vot, o familie revoltată discută la un mic şi-o bere:
—Ionele, tu ai văzut?!? Ce porcărie!!! Zău că tre’ să facem ceva, c’-aşa nu se mai poate!…
—Păi, ce să-i facem, mamă?!? Putem noi să ne punem cu ăştia? Doar ştii că ei are puterea…
—Are, n-are, las’ că le fac io de petrecanie! Puiule, ia scoate, mamă, telefonu’ ăla de ne-a costat o căruţă de bani şi scrie-n aplicaţia aia de alegeri, cum îţi spun io, că d’-aia ţi l-am plătit şi d’-aia te-am făcut, să-mi fii de ajutor la bătrâneţe: ...