Cooperare & Verificare (RO)

M-am bucurat tare mult să mă reîntâlnesc cu Andreea, pentru acest episod de podcast, după foarte mulți ani. Întâmplarea face că ea predă acum la Universitatea din Maastricht, unde eu mi-am făcut masteratul. Însă ce e important e că Andreea predă acolo politici publice europene și că e o foarte bună cunoscătoare a instrumentelor prin care se măsoară (se evaluează ori se monitorizează) evoluțiile privind «statul de drept» în Uniunea Europeană. Din acest motiv am invitat-o să discutăm, în episoadele 09a și 09b ale podcastului Rule of Law Rules în limba română, despre cum se poate folosi cetățeanul obișnuit de aceste instrumente și ce semnificație au rapoartele care apar în fiecare an. Audiție plăcută! Podcastul nostru e disponibil pe Google, Apple, Spotify, Audible sau Deezer 😉

cum evaluăm?	conex, riscuri

Episodul 9a: Cum evaluăm «statul de drept»?

În mod obișnuit, în lunile septembrie-octombrie, cititorii de limbă română au parte de știri despre justiție și anticorupție ocazionate de publicarea rapoartelor de progres MCV. Anul acesta, știrile toamnei sunt despre criza politică și cea privind prețurile la energie, alături de marea criză de sănătate publică. Mecanismul de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene a publicat raportul de progres pentru România încă din luna iunie, atunci când s-a realizat și decuplarea de facto a Bulgariei. Pentru a înțelege mai bine acest instrument de evaluare, numit MCV, am invitat-o alături de noi pe Andreea Năstase, profesoară de politici publice europene la Universitatea din Maastricht.

Având în vedere că MCV pare să nu mai fie util și „să se stingă” treptat, am rugat-o pe Andreea să ne explice asemănările și deosebirile față de Raportul privind statul de drept (RLR), publicat tot de Comisia Europeană. Foarte sintetic, Andreea ne conduce prin povestea dezvoltării acestor două mecanisme sau instrumente de evaluare (MCV și RLR), scoțând în evidență legăturile cu unele evenimente din istoria recentă și cu unele documente programatice ale Uniunii Europene. Nu am intrat în detaliile Hotărârii CJUE din 18 mai (care prevede că „obiectivele de referință [din MCV] au caracter obligatoriu” pentru România), deoarece scopul conversației noastre a fost să înțelegem cum este evaluat conceptul de «stat de drept» în cadrul UE, respectiv în statele-membre.

În timpul conversației, Andreea Năstase folosește câteva cuvinte și expresii în limba engleză (benchmark, framework, mechanism etc.), dar le și traduce imediat în limba română.

Varianta în limba română a podcastului Rule of Law Rules este găzduită de Codru Vrabie (la microfon) și editată de Paul Chioveanu (la montaj). În acest episod, am folosit următoarele melodii de fundal:

rinkef intro și rinkef outro, produse de KAS/RLPSEE în centrala din Berlin, respectiv
Chocolate Cookie Jam (de An Jone), disponibilă în YouTube Audio Library sub o licență standard YTAL/Atribuirea nu este obligatorie.

Sursa ilustrației: prelucrare după o fotografie de Codru Vrabie—clădirea Berlaymont din Bruxel, sediul Comisiei Europene, februarie 2020.

Episodul 9b: Conexiuni și riscuri privind «statul de drept»

Continuăm conversația cu Andreea Năstase, trecând dincolo de MCV și RLR—instrumentele de monitorizare ale Comisiei Europene, pe care le-am analizat în prima parte. Explorăm împreună alte mecanisme și instrumente prin care diverși actori instituționali evaluează evoluția conceptului de «stat de drept» în interiorul statelor-membre UE. Fără să avem pretenția de-a fi exhaustivi, trecem în revistă Criteriile de la Copenhaga și EU Justice Scoreboard, Comisia de la Veneția și GRECO, ba chiar și World Justice Project. Scoatem în evidență inclusiv buna practică a României, de la vechile misiuni de evaluare privind Strategia Națională Anticorupție.

Pentru concretețe, Andreea ne explică și modul în care (nu întotdeauna) se pot folosi rezultatele și concluziile acestor rapoarte în relațiile directe dintre (ori cu) statele-membre, la nivelul deciziilor din cadrul Consiliului European. Mai exact, ne ajută să înțelegem cât de dificil de aplicat sunt clauzele din art. 7, alin. 2 al Tratatului (în legătură cu Cadrul european privind statul de drept), chiar și atunci când sunt documentate riscuri majore privind statul de drept și valorile fundamentale ale UE. Din ce spune Andreea, descoperim cât de important este efortul de monitorizare al Comisiei Europene, pe toți indicatorii care privesc «statul de drept».

Pentru că tot a venit vorba, Andreea Năstase ne dezvăluie și cum crede ea că pot folosi cetățenii obișnuiți Raportul privind statul de drept (RLR) al Comisiei Europene, exemplificând cu situația unui cetățean român, indiferent unde s-ar afla pe teritoriul Uniunii Europene. Spre finalul acestui episod, lansăm o provocare către presa tradițională, despre modul în care unii dintre concetățenii noștri se folosesc (poate?) de RLR, în alte state-membre UE, acolo unde ei au devenit aleși locali sau regionali. Andreea încheie cu un îndemn la o mai bună filtrare a informațiilor, astfel încât să nu ne lăsăm pradă nici propagandei, nici dezinformării.

În timpul conversației, Andreea Năstase folosește unele cuvinte sau expresii în limba engleză, dar le și traduce imediat în limba română, cu o singură excepție—findings înseamnă descoperiri sau rezultate ale unei documentări ori cercetări realizate cu mijloace științifice.

rinkef intro și rinkef outro, produse de KAS/RLPSEE în centrala din Berlin, respectiv
Chocolate Cookie Jam (de An Jone), disponibilă în YouTube Audio Library sub o licență standard YTAL/Atribuirea nu este obligatorie.

Sursa ilustrației: prelucrare după o fotografie de Codru Vrabie—clădirea Berlaymont din Bruxel, sediul Comisiei Europene, februarie 2020.