Ne distrăm, de mult prea mulți ani, chiar de pe când eram eu în liceu, cu „perlele de la bac.” Acum, ne distrăm și cu „perlele” candidaților de la intrarea în magistratură. Și nu ne dăm seama, cu adevărat, că „absolvenții inepți ai școlii de azi” chiar vor deveni „conducătorii inepți ai României de mâine,” cum spune colegul Marian Staș. Sigur că nu pot aștepta de la dl Curaj, ministrul educației, să schimbe lucrurile peste noapte. Dar de la CSM, în legătură cu magistrații, am așteptări mult mai concrete și mai rapide!
sursa foto: Ziua de Cluj/Könczey Elemér
Lipsurile din activitatea profesională a magistraților nu pot fi tolerate, mai ales de către un organism „de breaslă.” Cu toate acestea, CSM nu a făcut nimic în legătură cu intervenția nejustificată a Inspecției Judiciare în cazul Gigină. Așa că IJ „a prins curaj” (în rele) și s-a mai autosesizat (12 noiembrie, .docx) și față de activitatea unui judecător al Curții de Apel București, în cazul Piedone. CSM nu a reacționat nici în acest al doilea caz, deși UNJR a condamnat intervenția drept „presiune împotriva judecătorilor.”
Din lipsa de reacție a CSM, apare o reacție îngrijorătoare a adunării generale a judecătorilor de la Judecătoria Sectorului 2. Solicitarea adresată CSM nu trebuia să fie, la rândul ei, o modalitate de presiune publică 🙁 Și nu se justifica deloc o acțiune colectivă, că magistrații nu sunt sindicat! Era suficientă o solicitare scrisă, din partea conducerii JS2, prin intermediul judecătorului care a fost ales, în 2010, să reprezinte judecătoriile în CSM. Mai grav, lucrurile au escaladat până la nivelul Secției Penale a Înaltei Curți, care nici măcar nu mai face apel la CSM, ci pare să amenințe că va aplica sancțiuni (wtf?!?).
CSM suferă de câteva deficiențe, încă de când a fost ales, acum 5 ani. Dar în acest noiembrie pare dispus să se compromită total, deși anul viitor vom avea alegeri pentru noul CSM, probabil prin septembrie-octombrie. Acum, CSM greșește pe bandă:
- nu anunță public luarea unor măsuri față de acțiunile prea „voluntare” (ca să fiu delicat) ale IJ din subordine;
- nu răspunde solicitării UNJR, luând cele 2 acțiuni ale IJ măcar în discuția secțiilor, dacă nu chiar a plenului;
- nu atenționează judecătorii de la JS2 că acțiunea lor e inadecvată (bine, probabil că acțiunea n-ar fi existat dacă CSM ar fi luat primele 2 măsuri);
- nu reacționează nicicum la „antepronunțarea,” inadmisibilă, a Înaltei Curți (care, pur și simplu, nu-și poate aroga statutul de justiție în interiorul Justiției!);
- nu transmite, pe niciun canal, că ar fi în vreun fel preocupat de această succesiune de evenimente 🙁
Ieri a fost dată publicității motivarea CAB în cazul Piedone. Abia acum ar putea deveni legitimă intervenția Inspecției Judiciare. Din câte văd, găsesc c-ar avea și suficiente motive s-o facă! Dar faptul că IJ are motive acum nu înseamnă deloc c-ar fi putut justifica intervenția din 12 noiembrie. Lipsa de acțiune a CSM este echivalentul din viața reală al „perlelor” de la care am început, cu osebirea că de aceste inepții nu putem râde! Așa cum scrie în Constituție, CSM este garantul independenței justiției, însă, deocamdată, inacțiunile sale din ultima lună garantează doar că justiția nu-și poate proteja independența de abuzurile din interiorul justiției 🙁
PS Azi particip la o conferință organizată de CSM, despre consolidarea integrității în cadrul sistemului judiciar. Dacă voi avea ocazia, le voi spune că inacțiunile lor din ultima lună nu au deloc darul de-a inspira integritate, de-a oferi un model, de la vârf, pentru magistrații din țară 🙁 În paralel, am cunoștință despre demersurile întreprinse de CSM, pentru a publica datele statistice colectate în portalul datelor deschise, o acțiune corectă, pentru care CSM trebuie felicitat!