Cu cifrele-n balanţă (RO)

Cu cifrele-n balanţă (RO)

. lectură de 4 min

Justiţia din România pare să fie la o răscruce. De doi ani, politicienii aflaţi la guvernare trag de ţesătură, de urzeală, de orice capăt de aţă, doar-doar or reuşi să schimbe ceva (în beneficiul lor). Tot de doi ani, o parte din societate, alţi politicieni, unii experţi de la Bruxel, Strasburg şi Veneţia, alături de magistraţii înşişi, se opun oricărei schimbări (care-ar veni în detrimentul societăţii). Pentru mine, treaba asta a devenit nu doar obositoare, ci şi plictisitoare.

Simt că avem nevoie de altceva! M-am gândit la Justiţie ca la o geacă de iarnă, care era un pic scurtă la mâneci—deci nu era perfectă în iarna 2016-17. În loc să ne propună reforme care să-i lungească mânecile, politicienii de la guvernare au decis să-i înlocuiască fermoarul cu capse. Acum, capsele nu se potrivesc, iar geaca nici nu se mai închide să ne apere de frig, deşi a rămas tot scurtă la mâneci. Mi se pare la mintea cocoşului c-avem nevoie de-o geacă nouă!

Prin urmare, m-am uitat la datele adunate de World Justice Project, din 2014 încoace. N-avea sens să mă uit la date mai vechi, pentru că ei au nişte modificări metodologice faţă de raportul din 2012-13, iar noi avem Codurile Penal intrate în vigoare chiar în 2014. Pe baza sub-indicatorilor care compun Rule of Law Index (vezi tabelul de mai jos), mă-ntreb dacă nu cumva există nişte direcţii de re-proiectare a Justiţiei române, pentru anii ce vor urma. Sau cum s-arate geaca aia nouă?

Stăm destul de rău (avem mânecile scurte) la 2.4 şi 2.1, adică avem demnitari (şi funcţionari?) tentaţi să se folosească de poziţia pe care o ocupă, pentru a obţine beneficii personale. De asemenea, stăm destul de rău cu privire la 3.2, adică nu avem suficient acces la informaţiile de interes public—şi n-o ducem prea bine nici la ceilalţi indicatori privind guvernarea deschisă, deşi dreptul de petiţionare (3.4) încă stă în picioare, la un nivel rezonabil (deşi în declin).

Totuşi, pericolul e vizibil la 6.3 şi 6.4, unde procedurile administrative şi contenciosul administrativ (alături de cele fiscale, bănuiesc) încep să ne dea bătăi de cap. Apoi, 8.3 ne spune clar că nu stăm bine în privinţa capacităţii sistemului de corecţie (penitenciare, probaţiune, reintegrare şi reabilitare). Poate tocmai pentru că 1.3 ne-arată că nu ne pricepem să verificăm/audităm activitatea instituţiilor şi să-nvăţăm din greşeli, să le corectăm pentru viitor (aici nu ni se-nchid capsele acum, da' nu se închidea nici fermoarul dinainte).

Din fericire, justiţia penală pare să fie destul de liberă de corupţie (8.4 şi 8.5), deşi se pare c-avem ceva probleme (hm!, cine-ar fi crezut că fermoarul vechi era defect în altă parte?) cu corupţia din justiţia civilă (7.3 şi 7.5). Justiţia penală nu stă prea bine în privinţa duratei proceselor şi eficienţei pedepselor (8.2). Şi mi se pare normal, pentru că era de aşteptat o formă de convergenţă între 8.2 şi 8.3, aşa cum mi se părea de aşteptat o formă de corelare între 3.2 şi 1.3.

Unde stăm bine? La lipsa discriminării în justiţia civilă (7.2, dar şi 4.1), la imparţialitatea justiţiei penale (8.4, care pare strâns legat de evoluţia pozitivă de la 2.2 şi 2.3), la garanţiile privind dreptul la muncă (4.8) şi la mecanismele alternative de soluţionare a conflictelor (7.7). Toate acestea sunt o surpriză neaşteptată, aflându-se mai degrabă în contrast cu temele prezente în dezbaterile publice. Nu mi-e foarte clar din ce motiv scade eficienţa anchetelor penale (8.1), dar încă stăm bine şi pe-acel sub-indicator.

Aşadar, proiectul pentru o Justiţie mai bună ar trebui să pornească de la un set de măsuri şi decizii care să menţină buna performanţă din justiţia civilă şi penală, extinzând-o către celelalte categorii de indicatori. Mi-ar plăcea să văd că scade simţitor durata proceselor (7.5 şi 8.2), în condiţii de acces mai facil la justiţie (7.1) şi respect sporit pentru drepturile procesuale (8.7). Bunele practici de-aici ar putea fi extinse către zona dreptului administrativ, pentru a-mbunătăţi radical indicatorii 6.1-6.5. Astfel de măsuri ne-ar putea ajuta să creştem vizibil pe 4.3 şi 4.6, cu efecte benefice şi la 5.3, şi aceştia fiind indicatori care acum băltesc.

Dar cheia întregului proiect pentru o Justiţie mai bună pare să fie în 7.4 şi 8.6, care nu se pot îmbunătăţi înainte de oprirea declinului de la 1.1-1.5, respectiv a lipsei de perspectivă de la 2.1 şi 2.4. Poate că ne-ar ajuta mult dacă s-ar lua măsuri şi decizii pentru îmbunătăţirea indicatorilor privind guvernarea deschisă (3.1-3.4), aşa cum am mai propus în privinţa unui top al procurorilor sau în proiectul meu pentru CSM. Dar, pentru că tot vin alegerile, cred că ne-ar ajuta şi mai mult s-avem nişte politicieni dispuşi să se uite la cifre şi să-nţeleagă că un comportament reţinut şi-o politică axată pe prevenţie pot face minuni!

sursa ilustraţiei: WJP Rule of Law Index/Romania; tabelul de mai jos este disponibil şi în format editabil