Curăţenia de primăvară (RO, sincron)

Anul ăsta, cu sărbătorile de Paşti împinse atât de târziu, şi cu atât de multe subiecte politice pe agendă, n-am mai reuşit să mă prind dacă s-a mai făcut vreo acţiune de tipul „care-i cel mai curat sector/cartier,” dar nici la mine-acasă n-am apucat să fac faimoasa curăţenie de primăvară. Adică e curat acasă, dar parcă am nevoie să şmotruiesc un pic, să simt c-am întors totul cu fundu’-n sus, c-am făcut febră musculară după ce le-am pus pe toate la loc, c-am şi meritat berea băută, apoi, când m-am trântit în fotoliu 😉 Prin urmare, i-am provocat pe Madamă şi pe Spiriduş să facem un sincron pe tema asta…

Dar, dacă încă n-am şmotruit prin casă, măcar să curăţ un pic pe blog—e cazul să reevaluez şi eu ceva, să nu rămână lumea cu impresia că trece timpul peste mine fără să-nvăţ, fără să nuanţez… În urmă cu un an, scriam că PM Ponta trebuia să-şi păstreze 3 miniştri din Cabinetul Ungureanu, pentru a-şi asigura apărarea şi atacul pe 3 dimensiuni—coordonarea inter-ministerială, justiţia şi fondurile europene. Constat că nu avea nevoie de apărare, că n-a atacat nimic, că lucrurile băltesc 🙁 Ar fi putut miniştrii Dézsi, Orban şi Predoiu să contribuie la depăşirea acestor provocări, dacă ar fi rămas în funcţii?!? [în ipoteza că nu treceam prin nebunia suspendării din vara trecută!]

Eu cred că nu, aşa încât îmi reevaluez opinia de acum un an: Dl Orban n-a avut resursele necesare pentru a porni curăţenia în domeniul fondurilor, n-a început la timp procesul de programare pentru bugetul 2014-20, nu s-a preocupat deloc de dezvoltarea regională ori de susţinerea statului de drept—desigur, pe ultimele două subiecte, ar fi trebuit să se coordoneze cu miniştrii Udrea/Petrescu/Hellvig şi Predoiu/Corlăţean/Pivniceru, dar nici dl Teodorovici n-a venit cu vreun suflu nou 🙁 Dl Predoiu, la rândul său, a amânat adoptarea SNAcu mai bine de 1 an (bine c-avem o strategie bună!), a ratat reforma justiţiei de la coduri până la numirea procurorilor, n-a mişcat mare lucru nici pe MCVori Schengen—deşi, în ultimul an de zile, chiar n-ar fi avut nicio şansă, iar succesorii săi au pasat pisica în sarcina lui Cazanciuc 🙁 Dar tot mai cred că dl Dézsi ar fi fost mai bun decât dl Moraru, topul miniştrilor pe care-i apreciez rămânând nealterat 😉

Acuma chiar mă simt mai bine, contemplându-mi reevaluările mele de primăvară 🙂 Mi-am luat piatra asta de pe inimă, am pus postările de pe blog (sper că urmăriţi link-urile!) într-o nouă lumină, ca şi cum aş fi şmotruit prin casă, aş fi-ntors totul cu fundu’-n sus, le-aş fi curăţat de praf şi le-aş fi aşezat pe toate la loc, într-o nouă perspectivă—zău că acum merit să mă tolănesc un pic în fotoliu, cu o bere-n mână 😉 Numai că zilele-astea muncesc un pic prin afara Bucureştiului, la promovarea proiectului Piaţa de şpagă printre bibliotecari şi la educarea viitorilor lideri din justiţie despre managementul integrităţii—zău aşa, curăţenia de primăvară te face să cânţi, mai ales că primăvara asta e tare frumoasă! 🙂