DAcalaureat—o propunere neobişnuită (RO)

DAcalaureat—o propunere neobişnuită (RO)

. lectură de 3 min

Mie-mi place să mă joc cu cuvintele, aşa că, dacă antinomia ba/da e clară pentru toată lumea, hai să facem un alt fel de bacalaureat, unul pe care să-l ia oricine, oricând, nu doar 35% dintre absolvenţii deosebiţi, în runda preliminară, nici 45% dintre absolvenţii de liceu, în primul tur, ori numai 16%, în turul doi. Acest nou examen naţional s-ar putea numi dacalaureat, ar resuscita simţământul naţional (prin „rădăcina” dac) şi ar urma să se desfăşoare după sistemul Chicoş Rostogan:

Adevăr îi, jună jenăraţiune, ke cuvintele mânz, gazdă, brazdă, piz ăăă sunt de origine dacă? —Da, dom’le. Deşi nu chiar toake. —Binie! Bravos!! Emininke!!! 🙂

image-4--27
colaj de imagini de la ghimpele.ro, jurnalul.ro, gandul.info şi e-stireazilei.ro

Acuma, pe bune: Eu nu ştiu, n-am văzut niciodată, care-i diferenţa dintre absolvenţii cu bac şi cei fără bac, pe piaţa muncii?!? Încă nu vreau să mă refer la absolvenţii de liceu care pleacă spre universităţi—despre asta şi cum stă România pe ultimul loc în Europa, vorbim mai încolo sau altă dată… Mă refer doar la absolvenţii de liceu, care au şi ei un loc pe piaţa forţei de muncă:

  • cât de mulţi absolvenţi de liceu sunt angajaţi şi câţi sunt şomeri?
  • care este proporţia lor, în structura forţei de muncă, prin comparaţie cu cei care au mai puţin de 12 clase, respectiv cu cei care au studii superioare?
  • printre absolvenţii de liceu cu şi fără bac, care sunt diferenţele de salarizare, de şanse de ocupare a unui loc de muncă, de acces la diverse cursuri (de perfecţionare ori specializare)?

Eu cred că diferenţele nu-s prea mari, ba chiar cred că-s nesemnificative—dacă ar fi existat astfel de diferenţe, am fi aflat despre ele, via presă, de la sectorul de afaceri, care ar fi făcut astfel de studii, periodic, prin firmele de recrutare, resurse umane, plasare de forţă de muncă, pentru a-şi fundamenta politicile salariale. N-avem astfel de studii, deci ele nu se justifică financiar, iar motivul cel mai probabil pentru care o asemenea investiţie de cercetare nu se justifică este că nu prea există astfel de diferenţe… În situaţia asta, mă-ntreb şi vă-ntreb de ce mai cheltuim banii pe organizarea examenului naţional de bacalaureat?!?

Să nu-mi spuneţi că facem asta pentru a tria care absolvenţi de liceu au aptitudinile necesare pentru a merge la facultate, că nu-i o explicaţie acceptabilă! În registrul negativ, să ne-aducem aminte c-au existat universităţi dispuse la acceptarea studenţilor fără bac, sub condiţia să-şi rezolve „restanţa” în termen de 2 ani. În registrul pozitiv, e treaba universităţilor, nu a statului, să-şi gestioneze admiterea la facultăţi, că au obţinut autonomie; apoi, e treaba angajatorilor dacă acceptă absolvenţi de la unele universităţi sau de la altele; adică tot piaţa decide, aşa cum e normal într-un stat cu o economie competitivă!

Revenind la oile noastre, de ce mai plătesc eu, din taxele şi impozitele mele, un examen naţional care n-are efecte în piaţa forţei de muncă?!? Apropo, cât costă organizarea celor 3 runde anuale de bac şi ce altceva s-ar putea face cu banii ăştia? S-ar putea face nişte grupuri sanitare ca lumea în şcolile patriei? S-ar putea face nişte săli sau terenuri de sport ori piste pentru biciclişti, care să contribuie la combaterea obezităţii în rândul populaţiei de vârstă şcolară? S-ar putea cumpăra computere sau tablete pentru elevi, ca să-nveţe şi ei la nivelul secolului XXI, cu sprijinul internetului, nu în ciuda lui?

Cu alte cuvinte, dincolo de glumiţa cu dacalaureatul, de la început, hai să ne întrebăm de ce mai organizăm bacul, de ce ne chinuim cu modificările astea, inutile, absurde, enervante, care răsar odată cu venirea fiecărui nou ministru al educaţiei, de ce nu găsim o modalitate mai deşteaptă de-a investi banii publici în sprijinul pieţei forţei de muncă, în sprijinul deschiderii unor noi locuri de muncă, potrivite cu aptitudinile pe care le „produce” cu adevărat sistemul românesc de educaţie?!? În absenţa răspunsurilor, eu pledez pentru desfiinţarea acestui examen!

PS Dacă-ncercaţi să argumentaţi că absolventul de liceu are nevoie de bac pentru a se putea duce la studii universitare în străinătate, vă răspund că asta nu-i treaba mea, ci a acelui absolvent, aşa încât îşi poate plăti singur (sau din buzunarul părinţilor) costurile de organizare a examenului. Apropo, cât costă organizarea bacului din bani publici?—100 de lei, 200 pe cap de absolvent de liceu?, cum a evoluat acest cost în timp?