Descentralizarea corupţiei (RO, garantat)

E foarte probabil că Raportul MCV din ianuarie nu va şti cum şi de unde să apuce descentralizarea, mai ales că nici nu-i 100% sigur că va intra în vigoare până atunci—există posibilitatea ca legea să fie atacată la CCR şi chiar întoarsă de Preşedinte în Parlament. În rândurile de mai jos, le ofer experţilor de la Bruxel o cheie de interpretare; mai mult decât atât, îi cer ministrului Cazanciuc să ia aminte, că păstoreşte SNA, iar un astfel de proiect n-ar fi trebuit să primească nicicând aviz de la Ministerul Justiţiei; le cer parlamentarilor din colegiul meu, dnii Alexe, Barbu şi Rădulescu, să respingă acest proiect de lege! Fantoma corupţiei bântuie această descentralizare, făcută prost, grăbit şi negândit! 🙁

sursa ilustraţiei animate: AweGIF.com

Marţea trecută, pe 12 noiembrie, dl ministru Dragnea s-a întâlnit cu mai multe organizaţii neguvernamentale, în cadrul unei dezbateri pe marginea proiectului de lege privind descentralizarea. Dezbaterea a fost solicitată în temeiul Legii transparenţei decizionale (52/2003), însă MDRAP a organizat-o ignorând cu bună ştiinţă şi cu lejeritate prevederile art. 6, mai ales ale alin. 7^1, recent introdus prin Legea 281/2013. Las deoparte glumiţa nesărată a dlui Dragnea, prin care simpla participare la acea întâlnire ar fi însemnat asociere la comiterea de infracţiuni, şi încerc să demonstrez de ce „garanţiile” pe care a tot încercat să ni le transmită în timpul acelei dezbateri sunt, de fapt, vorbe goale:

Analizez proiectul de descentralizare exclusiv din perspectivă anticorupţie, folosindu-mă de metoda cubului strategic pe care am mai prezentat-o, pe scurt, acum 2 ani. Cubul cuprinde 3 dimensiuni de analiză—factorii favorizanţi pentru apariţia corupţiei, metodele de intervenţie împotriva corupţiei şi mijloacele de intervenţie ale statului. Fără să intrăm pe substanţa unor prevederi concrete, privind mediul, educaţia ori patrimoniul, analiza pe cub ne arată că descentralizarea lui Dragnea nu contribuie neapărat la creşterea ofertei de corupţie, dar va conduce la creşterea frecvenţei cazurilor de corupţie şi va scădea capacitatea de intervenţie a instituţiilor statului în prinderea corupţilor. Asta da garanţie! 🙁

sursa: arhiva personală

Pe verticală, descentralizarea afectează în mod direct mijloacele de intervenţie—concret şi exact, procedurile de la nivelul consiliilor locale şi judeţene, care vor primi atribuţii noi; reglementările anticorupţie şi instituţiile specializate anticorupţie nu sunt afectate în mod direct. Pe orizontală, metodele de intervenţie sunt slăbite prin descentralizare, dar asta devine evident abia după ce ne uităm la factorii favorizanţi: „Garanţia” #1 este că un monopol centralizat al statului, care era uşor de monitorizat, se sparge în peste 40 de entităţi, pentru care nu există capacitate de monitorizare. „Garanţia” #2 este că deciziile care se luau, până acum, la nivel de experţi, pe baza unor criterii clar definite, urmează să fie luate la nivel politic local, pe baza unor algoritmuri, înţelegeri, negocieri ori schimbări de situaţie absolut impredictibile (deci discreţionare). „Garanţia” #3 este că majoritatea deciziilor se vor lua de către cele mai opace instituţii politice ale României—consiliile judeţene.*

Aceste 3 „garanţii” de pe dimensiunea factorilor favorizanţi pentru apariţia corupţiei mută definitiv concentrarea instituţiilor specializate anticorupţie şi a societăţii civile de pe guvernul central (pentru care aveau mecanisme de monitorizare bine puse la punct) pe guvernarea locală (pentru care mecanismele de monitorizare nu există sau nu sunt bine puse la punct). Asta înseamnă că DNA şi DGA (pe partea de sancţiuni penale), DGA şi ANI (pe controale administrative), secretariatul tehnic SNA (pe prevenţie), respectiv OeNGeurile (pe toate cele trei elemente din dimensiunea metodelor de intervenţie), au „garanţia” diluării tuturor eforturilor, pe o perioadă de cel puţin un an de zile—asta dacă suntem suficient de optimişti încât să credem că bugetul 2015 va corecta (adică va suplini) necesarul de personal pentru aceste instituţii…

Procurorii şi poliţiştii de la nivel local sunt mult mai vulnerabili decât cei de la Bucureşti, iar lor le-au fost deja afectate capacitatea şi jurisdicţiile, prin OUG 59 şi 63/2013 (în privinţa poliţiştilor DGA, chiar de 2 ori în acest an, prin respingerea OUG 59); inspectorii de integritate sunt foarte puţini faţă de avalanşa de noi cazuri de conflicte de interese care va urma în 2014; secretariatul tehnic SNA oricum n-are buget; societatea civilă de la nivel local nu e specializată pe astfel de cazuri, iar finanţare nu primeşte aproape deloc, cu atât mai puţin pe proiecte anticorupţie… Cu alte cuvinte, chiar dacă nu vom asista la o creştere a volumului general al corupţiei ca urmare a descentralizării, (ne)gândirea dlui Dragnea va conduce la creşterea frecvenţei incidentelor de integritate şi la slăbirea capacităţii de-a le repera şi corecta!

sursa: Piaţa de şpagă/Statistici

Acuma, întrebarea care mă bântuie pe mine e dacă negândirea asta o fi fost cu premeditare?!? Dar, pentru că nu vreau să speculez, ci aş prefera să ancheteze dna Kövesi, cred că-i mai important să ne concentrăm pe ce se (mai) poate face pentru a contra-garanta o astfel de evoluţie? În primul rând, să fie retras/respins proiectul lui Dragnea, să facem o descentralizare cu mintea-n cap, ţinând cont de principiul fundamental al centralizării controlului, în condiţii de descentralizare doar a execuţiei! Dacă asta nu se (mai) poate, măcar următoarele sugestii ar putea fi utile, sper:

• DNA şi DGA să-şi rotească oamenii între regiunile de dezvoltare, acum, până în ianuarie, astfel încât să se asigure că nu vor exista complicităţi locale;
• ANI să-şi completeze rapid schema de personal, recrutând cel puţin 20-30 de noi inspectori de integritate, care să stea cu ochii aţintiţi pe consilierii judeţeni;
• secretariatul tehnic SNA să ceară sprijin financiar de urgenţă de la Bruxel, pentru recrutare de personal şi asistenţă tehnică „forţată” pe gâtul consiliilor judeţene;
• MJ şi CSM să desfiinţeze parchetele vulnerabile de la judecătorii, de câte numai 2-3 procurori, şi să le consolideze în parchete de câte 20-30 de procurori, pe lângă tribunale;
• toate instituţiile de mai sus, plus Preşedinţia, Parlamentul, CSM, consiliile judeţene unde opoziţia are majoritate (dacă susţin cu adevărat, nu doar retoric, lupta împotriva corupţiei) să aloce bani pentru societatea civilă anticorupţie de la nivel local, pe baza Legii 350/2005 (şi Bruxelul ar putea aloca nişte fonduri de urgenţă pentru asta, cu o schemă de co-finanţare de cel puţin 2:1 pentru proiectele declarate câştigătoare de către instituţiile din România);
• funcţionarii descentralizaţi prin efectul legii să se opună din toate răsputerile lor oricărei modificări asupra procedurilor şi/sau criteriilor de luare a deciziilor;
• ofertanţii din procedurile de achiziţii publice să blocheze orice instituţie care nu participă în cadrul procesului de monitorizare pe indicatorii din SNA;
• organizaţiile neguvernamentale să blocheze fiecare proces decizional care nu respectă litera şi spiritul legii transparenţei decizionale, aşa cum a fost ea recent modificată şi completată.

Notă explicativă:
*) Încercaţi să vă amintiţi cel puţin 3 consilieri judeţeni într-un interval de sub 3 minute, fără ajutor din partea vreunui motor de căutare—numele sau figura ar fi suficiente… Fără să trişaţi, dacă nu sunteţi vreun expert în administraţie locală, e foarte probabil că nu ştiţi nici măcar unul! Acum vedeţi de ce zic că-s cele mai opace instituţii?!?

Update 1: În seara zilei de 20 noiembrie, am participat la emisiunea Naşul (începând de la minutul 57, cam o jumătate de oră), alături de Claudiu Crăciun şi Răzvan Orăşanu. Subliniez că nu sunt nicicum de acord cu abordarea senzaţionalistă a moderatorului, nici cu speculaţia că partidele politice ar avea o formă de organizare paramilitară în teritoriu!
Update 2: La iniţiativa Madamei, am transformat această postare într-o analiză un pic mai sobră şi mai elaborată, în beneficiul misiunii de monitorizare MCV, cu care chiar am avut plăcerea sa ne întâlnim 😉