You've successfully subscribed to Codru Vrabie
Great! Next, complete checkout for full access to Codru Vrabie
Welcome back! You've successfully signed in.
Success! Your account is fully activated, you now have access to all content.

Dorul de Cătălin (RO, mistuitor 😉)

. 4 min read

Acum vreo săptămână, chiar am vorbit cu o prietenă despre Cătălin; acum, de câteva zile, facebook îmi sugerează c-am putea intra în legătură, din moment ce-avem 31 de prieteni comuni. Cum, te-ntrebi care Cătălin? Unicul, inegalabilul, vezuvianul, fantastic de amuzantul Cătălin Avramescu!!! Da, da, profesorul de ştiinţe politice, fostul consilier de stat (prezidenţial), actualul ambasador al României la Helsinki 🙂 Pfiii, tare dor mi-e să-l văd la TV (probabil că la B1), să-mi mai împărtăşească din motivele lui de amuzament, mai ales cu privire la unele din evenimentele verii şi cu privire la o serie de întâmplări din ultima vreme…

Mi-ar fi plăcut să aflu, dintr-o emisiune gen TVRinfo de mai an, cu Ioana Lupea şi Mircea Marian (alături de Cosmin Prelipceanu, Luca Niculescu şi/sau Dan Suciu?), cum vede şi ce crede Cătălin Avramescu despre felul în care

  • a fost reales Boc preşedinte la PDL, numai pentru a lăsa sceptrul din mână, un an mai târziu, în braţele unicului buldog potenţial capabil să reorganizeze partidul, dacă nu se plictisea între timp;
  • a ajuns Sebastian Lăzăroiu ministru al muncii, pentru a fi apoi destituit pe motiv c-a propus exact ce face PDL de vreo 3 luni încoace;
  • statul român a ajuns să se lupte cu Olanda, atacând la vamă tirurile care importau lalele, pentru forţarea unui aviz pozitiv la intrarea în spaţiul Schengen;
  • ministrul de externe Baconschi a fost demis din Guvern pentru o eroare de relaţionare în politica internă, cu mandat de partid—în interiorul căruia n-a fost sancţionat nicicum;
  • organizaţia locală PDL a decis să-şi facă o campanie electorală (ne?)serioasă la primăriile din Bucureşti, dar fostul candidat Prigoană a făcut plici din partid numai 3-4 luni mai târziu;
  • MRU a fost promovat pe post de prim-ministru şi potenţial prezidenţiabil, deşi a refuzat să intre în partid, ba chiar mai muşcă şi din cota de parlamentari eligibili cu un partid (deşeu?) reciclat;
  • PDL s-a predat după moţiunea de cenzură, mergând la consultările de la Cotroceni fără vreo propunere de candidat pentru postul de premier, chiar dac-ar fi fost tot MRU;
  • Preşedintele a acceptat să-i dea mandatul de premier-desemnat unui lider al opoziţiei căruia-i promisese în mod public că nu i-l va încredinţa vreodata, ever!;
  • premierul cu plagiat dovedit a reuşit să-nvârtă sistemul pentru-a rămâne-n funcţie, ba chiar pentru-a merge la Consiliul European, în ciuda deciziei CCR, dar fără vreo sancţiune;
  • coaliţia guvernamentală s-a simţit pusă-n situaţia de-a declanşa suspendarea şi/sau demiterea Preşedintelui, numai pentru că nu ştia ce altceva să facă la guvernare;
  • CCR a bălmăjit toate deciziile cruciale ale verii, numai pentru a-ncepe să se plângă pe la porţi străine că nu se bucură de respectul şi autoritatea „cuvenite”;
  • un sobor de fanatici/vizionari/iresponsabili (politicieni şi analişti/comentatori, deopotrivă) s-au apucat să predice şi să prezică lovituri de stat şi războaie civile;
  • Preşedintele interimar a reuşit să se facă de râs printr-un discurs naţionalist/izolaţionist mai ticălos şi intolerant decât ne-am fi putut aştepta chiar şi de la nişte CVT, GB, DDD;
  • un eurodeputat a fost acuzat de imixtiune în treburile justiţiei, chiar de nişte prieteni magistraţi din CSM, care-nţeleg foarte bine (chiar din interior!) ce-nseamnă imunitatea pentru declaraţii politice;
  • un magistrat, tot membru CSM, a pretins că face nişte propuneri novatoare, deşi repeta ce-au mai spus alţii, timp de ani de zile, plus tocmai ce votase/decisese în urmă cu câteva săptămâni;
  • discursul revenirii la Cotroceni al preşedintelui „greu de demis” n-a proiectat nimic însufleţitor pentru cetăţean, în orizontul de timp până la expirarea mandatului, în 2014;
  • Parlamentul şi partidele nu reuşesc să-şi înfrâneze tendinţa/dorinţa de-a bloca bunul mers al justiţiei, mai ales atunci când este vorba despre chestiuni de integritate şi de probitate profesională;
  • partenerii de coaliţie Forţa Civică şi Noua Republică se atacă reciproc, în detrimentul ARD (cea mai sinuoasă/unsuroasă alianţă politică de la „patrulaterul roşu”-ncoace, după părerea mea);
  • nişte analişti/comentatori (prezumaţi cu capul pe umeri) pretind că nu-nţeleg de ce-ai nevoie de ~3 luni de zile pentru-a face toate verificările necesare numirii în funcţie a unor procurori generali;
  • cea mai galonată „judecătoare” constituţională din generaţia tânără le dă apă la moară opozanţilor, căzând în capcana modificării procedurilor de numire la CCR, stângaci lansată chiar de buldog;
  • DNA argumentează posibila fraudare a peste 1 milion de voturi, îmbrăcând actul de acuzare într-o haină nedovedibilă şi aplicabilă (discreţionar sau arbitrar?) oricărui politician, oriunde, oricând;
  • un corifeu al dreptei civice, creştin-democrate, se lasă prins şi bătut lamentabil cu argumentul reprezentativităţii, live la TV, tocmai de cel mai penibil-jubilant ministru-sindicalist;
  • cea mai moderată, raţională şi temperată voce a USL este, după tot acest iureş, tocmai Mitrea!, un om despre care n-aş fi crezut vreodată că s-ar putea bucura de credibilitate—vezi?, contrastul!;
  • toţi membrii clasei politice (cu excepţia notabilă a Preşedintelui) se căciulesc în faţa funcţionarilor de la FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană, Parlamentul European ori Comisia de la Veneţia;
  • România nu mai are decât o singură voce credibilă în concertul european, cea a Preşedintelui care, paradoxal pentru UE, nu mai are nicio legitimitate şi/sau autoritate internă…

Şi câte altele s-ar mai putea discuta/întreba într-un dialog spumos cu Cătălin Avramescu… Pe bune că mi-e dor de el, să-l văd măcar o oră, că m-am cam plictisit de reluările M * A * S * H, iar altceva bun tot nu e de văzut la TV, de când s-au tabloidizat aproape toate talk-show-urile politice de seară… Iar dacă aveţi impresia că tonul din postarea asta e zeflemitor, vă-nşelaţi amarnic: Ştiu sigur, de la cel puţin 2 dintre cei 31 de prieteni comuni, că omul/profesorul Avramescu (sper că şi ambasadorul!) e altfel decât ne-a lăsat politicianul/consilierul de stat să vedem la TV—iar pe mine mă interesează (şi mi-e dor de) explicaţiile omului-analist-profesor Avramescu, mai ales pentru că azi e prima zi de şcoală 😉 La cât de fascinantă de politica din România, emisiunea cu dl Avramescu ar fi de-a dreptul unică, inegalabilă, vezuviană, amuzantă la puterea fascinantă!!!