M-a-nvăţat pe mine cineva că diferenţa dintre tragedie şi dramă este că, într-o tragedie, orice-ar fi făcut oricare dintre personaje, tot la rezultatul ăla naşpa se-ajungea; prin contrast, într-o dramă, existau şi opţiuni care-ar fi putut conduce la un alt rezultat… Să ne-amintim un pic de programul reformiştilor din CSM, la vremea când au candidat şi ne-asigurau că-şi doresc, că ne vor livra, că vor face să fie o justiţie curată, adică transparenţă, responsabilitate, profesionalism, chiar şi integritate (sau altă combinaţie de astfel de cuvinte mari, prea tocite, din păcate)… Iar acum, 3 ani mai târziu, ce muscalu’ peşte vedem noi la CSM?
sursa imaginii: Digi24
Ce-aş fi făcut eu, dacă eram azi la şedinţă?!? Aş fi luat cuvântul înainte de aprobarea ordinii de zi şi-aş fi zis cam aşa ceva:
Având în vedere c-am fost ales pe baza unui program prin care promovam transparenţa lucrărilor CSM, dar candidaţii pentru preşedinte şi vicepreşedinte nu şi-au anunţat intenţia din timp,
Pentru c-am înţeles că revocările de anul trecut au fost animate de dorinţa unor proceduri transparente măcar în alegerile acestea, anuale, (deşi cred că-s aberante din perspectiva eficienţei manageriale),
Pentru c-aşa mi-asum eu să-i reprezint pe magistraţii care m-au ales în acest for, ca şi pe alţi magistraţi, care n-au avut posibilitatea să mă aleagă, dar care sunt animaţi de-aceleaşi valori,
Pentru că nu mai vreau să fiu părtaş la trocuri cu funcţii de şefi ori la numiri abuzive, în contra evidenţei şi-n contra reprezentării, nici la dezbateri sterile despre magistraţi de ranguri (chipurile) diferite,
Pentru că vreau s-avem timp, cu toţii, s-analizăm candidaturile şi planurile de management depuse azi, aşa cum am făcut (chiar dacă degeaba) în privinţa procurorilor-şefi,
Eu mă retrag şi m-aştept ca toţi colegii care cred în aceleaşi valori să facă la fel, lăsând această şedinţă fără cvorum, până ce ne-om lămuri cu privire la calitatea acestor candidaturi.
Mă scuzaţi, dle Preşedinte, dacă v-aţi deplasat degeaba pân-aici, dar consolidarea independenţei justiţiei, pe care-aţi anunţat c-o doriţi în 2014, începe cu-acest gest al meu. Vă doresc o zi bună!
Nimeni n-a făcut asta! Cu alte cuvinte, rezultatul alegerilor de azi e doar o dramă—din păcate, una de proastă calitate, pentru că n-a depins de alegeri în sensul de voturi, ci de alegeri în sensul de poziţionări individuale faţă de valori! De-abia de-aici începe tragedia, care nu-i a CeSereforMiştilor, ci a noastră, pentru că nici măcar cei aleşi să reprezinte valori nu-s în stare să şi le-asume până la capăt 🙁 Şi mă pufneşte râsul când văd cum Clubul Sportiv al pseudoReformiştilor acceptă să joace-n Liga lu’ Mitică Gino, ştiind că el a fost pus acolo cu oblăduirea premierului 😀 Curat justiţie endepandantă, coane (re)Fo(r)mică 😛
LE Am descoperit pe facebook nişte postări care mi se par sinistre. Sunt dinaintea şedinţei, de la nişte OeNGişti care spun că susţin reforma, către CeSereforMişti—iar mesajul e aiuritor: „bagă candidatura, … te aşteptăm … cu proiectul de management” :-/ A susţine reforma, la nivel de retorică, şi-a-i încălca valorile, la nivel de acţiune, ar fi cel puţin neetic (?), mă gândesc; oricum, nu te-ar mai diferenţia cu nimic (în bine) faţă de politicienii pe care-i beşteleşti pentru oportunism şi urechism, cu fiecare ocazie; ba chiar te-ar descalifica drept „reformist”; bine că măcar andrisanţii s-au abţinut de la o astfel de intervenţie intempestivă…
PS Nu mă impresionează nimic din cazul Năstase (de fapt, mă scot din sărite juisatul la ideea că un om va merge la-nchisoare, ca şi vituperatul împotriva judecătorilor, procurorilor, oponenţilor politici)—recidiviştii au locul lor, la răcoare; iar o singură instanţă (cu-atât mai puţin cea supremă) nu ţine loc de tot sistemul justiţiei, care tot de la capu’ CeSeMeului se-mpute 🙁
Update: Achitările lui Brădişteanu şi Necolaiciuc îmi dovedesc că instanţa supremă nu-i suficientă; aşteptăm soluţiile din căile de atac, desigur.