Ego vs Eco (RO)

Cu Bogdan nu mă știu de multă vreme—doare de vreo 3-4 ani—dar am simțit că suntem foarte similari, încă de la prima întâlnire. Dar nu pentru asta l-am invitat în podcast, ci pentru că de la el chiar am înțeles cum stă treaba cu dezvoltarea durabilă, cu clima, cu mediul înconjurător și, mai ales, cu rolul omului în toată tărășenia asta. Iar modul lui de-a pune problema—de fapt, de-a descrie realitatea—e încântător, pentru că e foarte uman! Știu că pot apărea și reacții viscerale față de cadrul ideologic de unde ne propune el soluții pentru viitor, însă e de ascultat și de rumegat—plus de citit din nou câțiva clasici 😉 Concluzia episoadelor 08a și 08b ale podcastului Rule of Law Rules în limba română este că trăim în plin Antropocen și asta ne afectează până și pe noi, oamenii... Audiție plăcută! Podcastul nostru e disponibil pe Google, Apple, Spotify, Audible sau Deezer 😉

Actualizare, 29 septembrie: Am descoperit o soluție interesantă pentru problema expusă de Bogdan către finalul ep. 08b—industria extractivă poate fi reinventată și reorientată pentru a servi scopuri ecocentriste, iar Jamie C. Beard a vorbit cu mult patos despre aceste idei, la TEDMonterey, în august.

Actualizare, 20 aprilie 2023: Bogdan Gioară tocmai a publicat un material despre Marea Accelerare în Dilema Veche nr. 993. Lectură plăcută!

Episodul 8a: Schimbările climatice și cetățenia activă

Despre relația omului cu mediul înconjurător, am mai discutat în acest podcast (vezi episodul 5a cu Patrícia Ötvös și episodul 6b cu Vasile Țiple). Recent, Festivalul Astra Film Sibiu s-a desfășurat sub egida alertei de colaps climatic, iar Teatrul Tineretului din Piatra Neamț a abordat subiectul (chiar dacă tangențial) în „Planeta Oglindă.” Așadar, am considerat necesar să înregistrăm un episod dedicat relației dintre conceptul de „stat de drept” și schimbările climatice. Invitatul nostru este Bogdan Gioară, activist de mediu, „colapsolog” și „buen vivir”-ist.

În prima parte a conversației noastre, Bogdan ne atrage atenția asupra faptului că schimbările climatice (pe care noi, oamenii, le-am cauzat) afectează în primul rând planeta și specia umană, trecând mult dincolo de ce putem noi percepe ori de ce ne putem noi imagina la nivelul gospodăriilor noastre și/sau la nivelul statelor (care sunt doar o altă creație a omului). În context, privim și la recomandările recentului raport ONU/IPCC, cunoscut drept „Cod roșu pentru omenire.”

Bogdan Gioară pledează pentru o foarte bună înțelegere a conceptelor și mecanismelor care au condus la această situație globală, pentru că e bine ca acțiunea să fie precedată de cunoaștere. Explicațiile lui Bogdan, despre „marea accelerare” și despre transformarea prin care avem nevoie să trecem (la nivel individual și la nivel sistemic/holistic), conduc conversația către distincțiile dintre colaps, declin și reziliență, respectiv către deciziile și schimbările care ar fi necesare la nivelul organizării politice și economice a statelor lumii.

În partea a doua, insist pe lângă Bogdan să ne explice dacă putem găsi în noi resursele pentru a face tranziția către un nou tip de contract social, iar el ne aduce exemplul constituțiilor din Bolivia și Ecuador, care ilustrează conceptul „buen vivir.” În această primă parte a dialogului nostru, Bogdan face referire la următorii filozofi și teoreticieni: Montesquieu, Günther Anders, Yves Cochet, Dmitry Orlov; într-o paranteză despre colapsul financiar, Codru menționează filmul The Big Short (2015).

Varianta în limba română a podcastului Rule of Law Rules este găzduită de Codru Vrabie (la microfon) și editată de Paul Chioveanu (la montaj). În acest episod, am folosit următoarele melodii de fundal:

• rinkef intro și rinkef outro, produse de KAS/RLPSEE în centrala din Berlin, respectiv
• URL Melt (de Unicorn Heads) și Ticker (de Silent Partner), disponibile în YouTube Audio Library sub o licență standard YTAL/Atribuirea nu este obligatorie.

Sursa ilustrației: prelucrare după o fotografie de Simon Berger, CC BY 2.0—”Resilience,” ianuarie 2016.

Episodul 8b: „Buen vivir”—un contract social ecocentrist?

Continuăm dialogul cu Bogdan Gioară, căutând să înțelegem relațiile dintre om, stat și climă. El ilustrează aceste relații prin raportare la „buen vivir” (sumak kawsay), conceptul central al constituțiilor din Bolivia (2009) și Ecuador (2008), argumentând că putem găsi o filozofie similară și în România. Prin contrast, Bogdan face o critică aspră asupra organizării politice și economice a statelor, care încă sunt construite pe decizii și ideologii antropocentriste (sau egocentriste), nu ecocentriste. Mai mult decât atât, Bogdan ne ajută să înțelegem care sunt motivele pentru care nu ne sunt utile nici „capitalismul verde” (promovat inclusiv în politicile Uniunii Europene), nici „ascetismul ecologic” (promovat de ecologiștii extremiști). Alternativa pe care ne-o propune el, cea ecocentristă, se desparte de viziunea carteziană și consumeristă pe care s-au construit și s-au organizat statele, economiile și procesele decizionale ale umanității din ultimii 200-250 de ani.

Întrebarea fundamentală pe care o pune Bogdan este dacă mai poate cetățeanul (în relația cu statul, cu legea, cu deciziile și alegerile politice) să fie judecătorul propriei bunăstări? Dorind să transmită un mesaj optimist, el argumentează că avem suficiente mecanisme de consultare, pe care le putem utiliza pentru a fonda un nou tip de contract social. Dialogul nostru se încheie prin raportare la zicala „unde-i lege, nu-i tocmeală,” pe care Bogdan a criticat-o (la începutul primei părți) drept „o viziune foarte verticală[/carteziană a legii], de sus în jos.” Așadar, Bogdan Gioară reiterează că avem nevoie de o formă de negociere non-carteziană, atât cu marile companii de exploatare a resurselor fosile, cât și cu băncile și politicienii, astfel încât deciziile luate la nivelul statelor să poată deveni ecocentriste, nu egocentriste/antropocentriste, ca acum. În concluzie, Bogdan ne propune să ne concentrăm pe convivialitate și întrajutorare.

În a doua parte a dialogului nostru, Bogdan face referire la următorii filozofi și teoreticieni: René Descartes, Bernard de Mandeville și Pablo Servigne. Conversația noastră a mai cuprins un segment în care am discutat despre Antropocen și Capitalocen (epoci geologice în care evoluția planetei a fost—sau încă este—influențată în mod decisiv fie de om, fie de capital), însă am ținut neapărat să păstrăm durata episoadelor 8a și 8b în jur de numai 30 de minute fiecare.

Varianta în limba română a podcastului Rule of Law Rules este găzduită de Codru Vrabie (la microfon) și editată de Paul Chioveanu (la montaj). În acest episod, am folosit următoarele melodii de fundal:

• rinkef intro și rinkef outro, produse de KAS/RLPSEE în centrala din Berlin, respectiv
• URL Melt (de Unicorn Heads) și Ticker (de Silent Partner), disponibile în YouTube Audio Library sub o licență standard YTAL/Atribuirea nu este obligatorie.

Sursa ilustrației: prelucrare după o fotografie de Simon Berger, CC BY 2.0—”Resilience,” ianuarie 2016.

Actualizare, 30 sep. 2023: O parte din gândurile împărtășite de Bogdan Gioară în acest episod se reflectă extrem de puternic în discursul lui Ramón Méndez Galain, fost ministru al energiei în Uruguay:

3 oct: Iar o parte din sugestiile lui Bogdan pentru viitor sunt reflectate în discursul lui Jennifer D. Sciubba, specialistă în demografie politică: