O zi cu adânci semnificații, o zi a bilanțurilor, iată, o zi pe care-o putem dedica unor realizări mărețe 😛 Adică ziua libertății presei, doamnelor și domnilor, numa’ bună pentru a face și retrospective de tot felul—nu doar în privința dreptului de-a blogui, ci și asupra primei săptămâni de campanie electorală pentru Parlamentul European, dacă nu e cu bănat 😛 Așadar, încep cu un călduros la mulți ani! adresat libertății de expresie, mai ales prin intermediul blogurilor, mai ales în ce privește exprimarea opiniilor electorale 😉
În legătură cu alegerile din 25 mai, senzația de plictis mă copleșește! Săptămâna trecută, în prima zi de campanie, singurele afișe pe care le-am văzut erau cu PPDD; între timp, au apărut și afișele celorlalte partide, care mai de care mai desprinse de subiectul central al acestor alegeri… Cum, care subiect?!? Păi, ce fel de Europă ne dorim, nu?!? Aia pe care ne dorim s-o construim împreună cu belgienii, maltezii, estonienii! [Despre candidații independenți nici n-are rost să vorbesc, pentru că nu au afișe—sau nu le-am văzut eu, pentru că nu mă interesează?!? Oricum, am râs cu poftă citind detaliile astea 😀 ]
sursa foto: arhiva personală
Desigur, toată lumea se-ntreabă eu cu cine votez?, dar n-am prea auzit oameni care să-și pună și întrebarea ajutătoare da’ eu ce vreau de la viitorii mei eurodeputați? Așa încât, dați-mi voie să vă spun cum judec eu: Eu îmi doresc o Europă fără statele naționale, pentru că deja le văd ca pe o frână în fața dezvoltării economice și a nivelului meu de trai. Îmi mai doresc o Europă digitală, în care să pot găsi informațiile și serviciile de care am nevoie direct de pe ecran, oricând, fără să mai interacționez cu vreun funcționar acru, la ghișeu. Doresc o Europă atentă la nevoile minorităților politice (inclusiv etnice!), în care majoritățile iau decizii responsabile, grijulii și incluzive față de minorități. Of, că multe mai vreau și eu!…
sursa foto: arhiva personală
Care sunt partidele/familiile politice europene care se apropie cât-de-cât de aceste deziderate ale mele? Testul de la Electio2014 îmi spune că sunt aproape la fel de compatibil cu PPE și ALDE, iar eu știu de multă vreme că am vederi apropiate de UDMR. Numai că eu nu văd nicio utilitate pentru prezența în Parlamentul European a unor partide cu tentă etnică—la cât de multe etnii s-ar confrunta acolo, nu s-ar mai ajunge niciodată la o decizie! Așa că mă uit cu mai multă atenție la ce fac membrii PPE de la noi: PNȚCD vrea să renască, să fie sănătos! (nu mă interesează un fel de PDL reșapat peste umbra Seniorului—mi se pare de prost-gust); PMP mișcă-n blugi și ridică tot felul de parașute până la cer (cu atât mai puțin mă interesează un alt fel de PDL reșapat pe imaginea Președintelui); PFC încă e la vârsta la care-și face campanie cu selfies (și nu mă interesează nici cât negru sub unghie un al treilea fel de PDL, reșapat în speranțele deșarte ale aceluiași Președinte); PDL chiar are un slogan bun pentru această campanie—Europa în fiecare casă (numai că nu pot eu să votez cu acest partid, nici chiar pentru un singur om).
Așa că se pare că-mi rămâne să votez cu PNL?!? Când mă uit la performanța lui Verhofstadt, zic că n-ar fi rău deloc, chiar dacă rezultatele previzibile nu-l fac deloc un candidat atractiv; când mă uit la Antonescu ori la Nicolai, zic că nu-mi dau eu votul pe așa ceva!, mai ales pentru că PNL nu corespunde cu criteriile mele, dar și pentru că s-a zvonit despre intenția liberalilor de-a se muta în barca PPE 🙁 Eh, din pseudo-dilemele astea mă scapă acceptarea faptului că Nicolai va intra în Parlamentul European indiferent de cum votez eu, respectiv conștientizarea faptului că, dacă aleg PNL (pentru ALDE și Verhofstadt), votul meu ar putea face diferența pentru Weber ori pentru Hellvig… Cel din urmă nu-mi place, mai ales pentru modul în care a gestionat relația cu ANI. Însă cu dna Weber mă cunosc de vreo 15 ani (chiar dacă nu ne-am mai întâlnit în ultimii 10), pentru că am lucrat împreună pe la OeNGeuri, așa încât cred că știu cam pe unde și pe ce mă pot baza—de exemplu, îmi place să descopăr că a semnat și că susține drepturile digitale, protecția minorităților, libertatea de exprimare 🙂
Prin urmare, deși încă nu m-am hotărât, cam așa judec… E foarte probabil că voi fi nevoit să-mi reduc votul la o preferință legată de o persoană (Verhofstadt și/sau Weber), dar această preferință e măcar ancorată, cât-de-cât, în aspirațiile și dorințele mele pentru Europa, respectiv în analizele mele cvasi-ideologice 😛 Voi continua să urmăresc discursurile din campanie și calendarul electoral al întregului an 😉 Iar dacă și când mă hotărăsc eu cu cine votez, v-anunț, fiți pe pace, că nu renunț la libertatea mea de-a mă exprima pe blog 🙂
sursa foto: facebook/Mihnea Dumitru
){kind=link}
){kind=link}
){kind=link}
){kind=link}