În 23 ianuarie 2017, pe când se găseau elefanţi în şedinţele Guvernului Grindeanu, iar ţara fierbea cu gândul la OUG privind amnistierea unor infractori, Preşedintele Iohannis ne anunţa intenţia de-a organiza un referendum (video, min. 10:25). Scopul unui astfel de referendum ar fi fost unul singur: să împiedice legiferarea unor subiecte împotriva voinţei populare. Din păcate, după mai mult de 2 ani, voinţa populară nu a avut ocazia să se pronunţe, iar acele subiecte şi multe altele privind Justiţia au fost deja legiferate—poate că nu toate subiectele, încă...
În 19 martie 2019, când elefanţii au făcut deja pui care zburdă liber, iar ţara se pregăteşte de alegerile pentru Parlamentul European, Preşedintele Iohannis ne anunţă că e „aproape hotărât” să convoace un referendum care să se desfăşoare în aceeaşi zi cu alegerile, 26 mai. Evident, subiectul nu poate fi altul decât cel anunţat în scrisoarea către Parlament de acum 2 ani—exceptând situaţia în care dl Preşedinte pofteşte să redacteze o nouă scrisoare. Şi-s conştient de argumentele «trase la pilă» prin care se poate susţine că acest referendum e relevant faţă de poziţia României în UE.
Dar eu cred că nu e bine! În primul rând, pentru că mi se pare prea târziu. O ciorbă reîncălzită după 2 ani e total inutilă. În al doilea rând, pentru că „politica altfel” nu înseamnă (pentru mine) parazitarea campaniei electorale despre viitorul Europei cu temele meschine ale politicii dâmboviţene. În al treilea rând, pentru că nu mi se pare normal să mai aruncăm cu nişte bani pe fereastră—[alertă de eroare: textul marcat mai jos este incorect, conform legii—scuze!] aşa-cum-arată-legislaţia-acum,-va-trebui-să-avem-2-seturi-de-secţii-de-votare-în-paralel-(un-set,-cu-nişte-oameni,-pentru-alegeri;-celălalt-set,-cu-alţi-oameni,-pentru-referendum).
Nu-mi pasă de atât de mult de oamenii partidelor, deşi ar avea enorm de mult de tras—dar ei şi-au ales activitatea asta, deci îşi pot duce singuri crucea. Dar îmi pasă de oamenii obişnuiţi care-ar-fi-chemaţi-în-birourile-secţiilor-de-votare-suplimentare,-cele-pentru-referendum. Şi de cei care se vor voluntariza să fie observatori. Şi-mi-pasă-de-vulnerabilitatea-procesului-electoral,-dacă-se-va-pune-problema-că-observatorii-de-la-alegeri-nu-vor-putea-să-fie-acreditaţi-şi-ca-observatori-la-referendum. Şi-mi pasă de banii cheltuiţi de la buget, pentru încă o fantezie politicianistă, aşa cum a fost şi referendumul din octombrie 2018.
Sper-că-dl-Preşedinte-nu-intenţionează-să-pună-Guvernul-în-situaţia-de-a-reglementa,-(din-nou)-prin-OUG,-nişte-modificări-ale-legislaţiei-electorale,-astfel-încât-să-fie-unificate-secţiile-de-votare?- Ar fi absurd să-şi propună o acţiune politică pentru limitarea puterii discreţionare a coaliţiei aflate la guvernare, iar succesul acelei acţiuni politice să depindă chiar de modul în care coaliţia de guvernare şi-ar exercita acea putere discreţionară—mă refer la reglementarea prin OUG. Cred c-ar fi mult mai bine pentru noi toţi, dacă dl Preşedinte şi-ar mai tempera un pic entuziasmul (video, min. 1:58).
Sugerez că problemele politice trebuie să primească soluţii politice, nu politicianiste, nici populiste. Soluţia politică pe care o văd eu ţine de pactul pe care l-am sugerat în interviul de duminică—5 puncte uşor de înţeles, subordonate faţă de 3 obiective simple (vezi extrasul mai jos). Preşedintele României are un astfel de mandat în art. 80, alin. 2 din Constituţie, aşa că poate invita partidele politice la realizarea unui pact politic pentru buna funcţionare a statului, prin toate autorităţile şi instituţiile sale. Iar adoptarea acestui pact îi poate asigura şi obiectivul politic de-a obţine al doilea mandat, dacă se va dovedi că are capacitatea de-a media şi asigura pacea socială.
Închei cu puntea de legătură faţă de titlu: Nu-mi doresc să fiu martorul unui al treilea rateu imperial în politica românească sub mandatul de Preşedinte al dlui Iohannis. Primul a fost chiar numirea în funcţia de premier a dlui Cioloş, în 2015; al doilea a fost chiar programul produs de dl Cioloş în 2016; sper ca al treilea să nu provină tot din relaţia dlui Preşedinte cu dl Cioloş. Apropo, că tot se apropie alegerile, a aflat cineva în ce grup politic european vor intra eurodeputaţii Alianţei 2020?
){kind=link}
){kind=link}
){kind=link}
){kind=link}