Numa' șed, na! (RO, degeaba)

Nu mă simt în stare să fac previziuni pentru 2015—de fapt, nu mai vreau, pentru că tot despre stat-de-drept ori stat defect se va discuta! Temele privind rochia primei doamne și neinspiratele numiri de consilieri prezidențiali, mai mult sau mai puțin „onorifici,” s-au epuizat. Premierul continuă să-și bată joc de educație, începînd cu propria diplomă de dottore, iar transparența suferă din pricina unor pusee de urgență nejustificată, prin ordonanțe care nu respectă Constituția. Avocatul Poporului tace mîlc.

Astfel, 2015 începe, „natural,” cu niște candidaturi neanunțate la președinția CSM; urmează finalul procesului ANI vs. Iohannis; apoi, DNA va concluziona, cumva, ancheta privind organizarea votului în străinătate. Circul politico-judiciar va continua cu procese privind elimi eliberarea din funcții a primarilor traseiști, cu jonglerii în comisia specială pentru legile electorale, dar și cu enorme zbateri pe tema imunității Președintelui actual (cu ANI) și pe tema prescrierii răspunderii Președintelui vechi (cu „Mihăileanu” ori „Flota”). Mi-aș dori să n-avem alegeri locale parțiale ori răsturnarea majorității guvernamentale, căci politicienii sunt la fel de obosiți ca alegătorii, iar 2015 ar trebui să ne lase un răgaz, să ne conturăm măcar o idee despre cum vrem să ne decupăm viitorul—vorba ‘ceea, „cum îți așterni, cum vine altul și se culcă-n locu’ tău” 😛

sursa foto: instagram/Lucas Levitan, albumul Photo Invasion, via LikeCool

Dar simt nevoia să mă uit la predicți speculațiile pe care le-am făcut despre 2014, poate-nvăț(ăm?) ceva:

1. Da, am avut crize politice, cu ieșirea PNL de la guvernare și ruperea USL, cu arestări, cu ordonanțe „de urgență” vădit neconstituționale, cu rectificări și legiferări bugetare aiuritoare, dar nu s-a reînnoit nimic în atitudinea politicienilor;
2. Da, CCR s-a făcut de râs cu strâmbăciunea judecății privind Guvernul Ponta III, iar CSM cu ezitările nevolnice de la momentul arestării dnei Bica; ambele instituții au făcut și lucruri bune, dar insuficient pentru gustul meu;
3. Nu știu, nu țin minte să fi auzit vreo poziție notabilă sau remarcabilă a actorilor internaționali față de carențele politicii românești; n-au apărut sancțiunile pe care le-aș fi așteptat eu, dar nici ipocrizia n-a dat pe-afară;
4. Da, am intuit bine, s-a ofilit și ideea de demitere a Președintelui, și cea de modificare a Constituției; iar nevoia PNL de-a ține-n șah PSD s-a tradus în ieșirea de la guvernare, urmată de surpriza migrației la PPE și fuziunea cu PDL;
5. Nu am nimerit: prezența la vot a fost cu ~5% mai mare, și la europarlamentare, și la prezidențiale; candidatul opoziției n-a fost neapărat mai credibil, ci tocmai greața a urnit electoratul împotriva celui perceput la putere;
6. Da, dl Băsescu a reușit să-mpingă subiectul Moldova pe agendă, până la preluarea desuetă în discursul despre „unire” al dlui Ponta; iar scandalul Bica a dat măsura finală a reformei în justiție, după acești 10 ani;
7. Nu știu dacă m-am potrivit, însă eu cred că-n 2014 n-au existat derapaje instituționale majore în timpul coabitării Băsescu-Ponta; mutarea dlui Antonescu s-a potrivit, dacă judecăm post factum, dar deloc nu mi s-a părut planificată;
8. Nu sunt convins că opoziția și-a găsit busola, din cel puțin 2 motive: a) încă nu are o viziune ori o agendă clară privind viitorul și b) „unificarea” a lăsat pe-afară PMP, PNȚ și PNR, nereușind să atragă nici măcar UDMR;
9. Nu cred că era valid acest punct din speculațiile pentru 2014; rămâne de văzut dacă ideea de reformă constituțională mai poate fi resuscitată—aș zice că nu înainte ca dl Iohannis să se rodeze în funcție, deci în 2016, poate;
10. Da, s-a menținut dezechilibrul, pentru că încă nu s-a descoperit cheia conlucrării între instituții, chiar dacă, în sânul executivului bicefal, mie mi se pare că s-a trăit coabitat bine în 2014; dar sigur noi vom uimi lumea 😛
11. Da, politicienii s-au dovedit incapabili de-a emite noi idei, de-a fixa noi obiective, de-a oferi noi soluții; totuși, nici punctul ăsta nu cred că era valid pentru 2014, pentru că, se știe, „de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere”;
12. Nu știu cum să evaluez, pentru că mișcări politice noi par să fi înmugurit, chiar dacă nu (încă) sub formă de partide; iar conștientizarea nevoii de partide locale s-a accentuat, poate și datorită campaniei Politică fără Bariere 😉
13. Da, consultanța politică a rămas captivă unui mod învechit de comunicare (cu rădăcini în chiar legea partidelor, după părerea mea), iar lipsa bilanțurilor oneste, mai ales după rezultatele alegerilor prezidențiale, e grăitoare!
14. Da, sistemul predictibil, cu șpagă, a rămas neclintit, iar saltul calitativ, bazat pe schimbarea culturii organizaționale din instituțiile publice, încă nu prinde rădăcini pe nicăieri; teama de schimbare pare să fie mai mare decât teama de DNA 🙁

Cu alte cuvinte, am un bilanț bunicel,* de 8 din 14—de fapt, doar de 7 din 12, avînd în vedere că #9 și #11 nu mi se mai par valide acum… Ei, și?!? Nimic din toate astea nu mă face mai fericit, mai mulțumit, mai sănătos, mai înțelept, mai vesel ori mai bogat în 2015; și pot să pariez că nici pe tine, cititorule… Eh, n-o fi chiar degeaba, da’ zău că încă nu-mi vine să mă urnesc, așa că mai bine șed—cu puțin noroc, poate-o să și cuget 😉 La mulți ani!

Notă explicativă:
*) Nu mi se pare corectă aprecierea privind ghicitul pe bază de dat cu banul, pentru că afirmațiile pe care le-am evaluat nu ne-au fost date de alții, ca un test de cunoștințe/aptitudini, ci le-am emis chiar noi, așa încât nu putem accepta aleatoriul ex-post, dacă nu l-am construit cu grijă ex-ante, nu-i așa?!?