2012 a fost un an urâţel, aşa că nu văd nimic rău în a-l încheia cu o postare urâţică—un pic critică, un pic revanşardă 😉 Şi totul porneşte de la ceva ce-am învăţat de mic, de la tata: evoluţia (sau Dumnezeu) ne-a pus capul pe umeri ca să gândim cu el, deşi poate fi folosit şi exclusiv ornamental. Cred că trebuie să fie arătaţi cu degetul toţi oamenii publici care uită să-şi folosească acest detaliu anatomic (capul!) pentru a gândi înainte de-a deschide gura ori de-a-şi scrie gândurile—şi, dacă nu sunteţi de acord cu acest enunţ, poate că e mai bine să nu citiţi mai departe…
Pe final de an, odată cu sărbătorile şi cu pomana porcului, ajungem să consumăm porcării în neştire! O astfel de ne-ştire este descoperirea de ieri a unui anonim de la a3, conform căreia DNA ar fi vânat, în 2012, afacerişti şi angajaţi la stat, mai cu seamă oameni cu funcţii de conducere şi parlamentari. Ăsta e un exemplu de vorbire (sau scriere) fără gândire 🙁 Un jurnalist este o persoană publică, indiferent dacă se ascunde în spatele unor iniţiale ori îşi publică numele întreg, aşa încât pretind să-şi utilizeze căpăţâna! Dacă s-ar fi uitat la descrierea competenţelor DNA, sunt convins că putea scrie o ştire cu mintea-n cap 😛
O altă porcărie care mi-a atras atenţia pe final de an, fiind tare greţoasă şi căzându-mi greu la ficat, este apelul la restaurarea monarhiei. Asta chiar e o ştire despre o mulţime de personalităţi publice care par să fi uitat să gândească 🙁 Eu sunt perfect de acord că, de la victoria revoluţiei din decembrie ‘89, România ar fi trebuit să se întoarcă la Constituţia din 1923, dar alegerile din ‘90 i-au dat ţării o Adunare Constituantă, iar referendumul din ‘91 o nouă Constituţie. Dacă ne gândim puţin, înainte de-a scrie şi-a semna comunicate aiurea, vedem că, în condiţiile art. 150-152, există numai 2 modalităţi pentru a restaura monarhia:
- o decizie prin care Înalta Curte sau Curtea Constituţională ar găsi că trăim într-o eroare perpetuată din decembrie ‘89 încoace, pe care trebuie s-o corectăm; sau
- o revoluţie zâmbitoare, prin care consensul politic ar duce la repudierea Parlamentului şi la convocarea de alegeri pentru o nouă Adunare Constituantă!
Cu alte cuvinte, Parlamentul rezultat din alegerile de la 9 decembrie nu poate adopta o nouă Constituţie, ci poate doar revizui, pe ici, pe colo, Constituţia existentă, republicană! Pentru a nu maimuţări de tot bruma de democraţie reprezentativă pe care o avem, pentru a mai proteja puţinul pe care-l mai avem din statul de drept, pentru a salvgarda minimul de educaţie civică pe care-l mai vedem în jurul nostru, pretind de la oamenii publici să gândească! Să-şi folosească şi ei capetele pentru altceva decât postere de campanie ori apariţii televizate! Să se şi să ne protejeze de îmbuibarea cu porcării în neştire! Să-şi ia nişte consilieri mai buni! 😉
La mulţi ani, 2013 🙂 În naivitatea mea, sper că evoluţia (sau Dumnezeu) ne va ajuta să ne repornim capetele (mai mult decât inimile) şi să descoperim gândirea până la capăt (că dreptatea nu face 2 bani fără gândirea tuturor consecinţelor). Întru protejarea noastră de porcării, zău c-abia aştept Postu’ Paştelui—numa’ să nu fie vorba de Paştele Cailor de pe Planeta Maimuţelor!…😛