Măcar din 8 iulie, aveam o viziune relativ convergentă, a tuturor celor interesați de subiect, cu privire la conținutul conceptual (concretizat până în 17 septembrie) al reglementărilor care ar fi trebuit adoptate pentru ca votul prin corespondență să fie un succes al colaborării dintre politicieni și societatea civilă. Dacă nu un succes deplin, măcar unul parțial, așa cum am avut în privința legilor privind partidele politice, finanțarea partidelor și campaniilor electorale, alegerile locale și alegerile parlamentare.
Spre deosebire de organizațiile neguvernamentale (nu doar cele din Politică fără Bariere), care reprezintă drepturi (și pe toți cetățenii care s-ar putea bucura de ele), partidele reprezintă interese adeseori obscure, îmbrăcate în (sau cosmetizate cu) ceea ce politicienii pretind că reprezintă dorințele alegătorilor. Așadar, pentru că politicienii iau deciziile, mă-ntreb oare cât de mult e prostie și cât de mult e rea-voință în evenimentele care s-au succedat în această toamnă?
Ca să nu fii dezamăgit, îți recomand să nu te-aștepți la intrarea în vigoare a legii în timp util pentru alegerile parlamentare din 2016! [continuarea pe ziare.com]
sursa foto: Politică fără Bariere/Florina Presadă
){kind=link}
){kind=link}
){kind=link}
){kind=link}