Nu știu dacă-i este corect atribuită Cardinalului Mazarin* zicala că, atunci când nu mai au despre ce vorbi, politicienii pot invoca reforma administrației, pentru că sună bine pentru toată lumea, deși nimeni nu-nțelege despre ce e vorba… Însă mie subiectul mi-e tare drag, așa încât prefer să-l discut, nu să-l bag sub preș: România chiar are nevoie de o reformă a administrației publice locale, iar eu cred că această reformă trebuie să pornească de la comasarea unităților administrativ-teritoriale. Pe fond, problema este de eficiență, dar nu e neapărat cauzată de personal, ci mai degrabă de lipsa de sustenabilitate financiară și procedurală, cu efecte parțial vizibile în «capacitatea administrativă» și parțial traductibile în «puterea de decizie» a managerilor de instituții. [continuarea pe ziare.com]
sursa foto: Wikimedia Commons
Notă explicativă:
*) Iată că am greșit, nu era vorba de Mazarin: Un prieten îmi atrage atenția, pe facebook, că André Tardieu spunea, pe la 1930: „Lorsqu’un président du Conseil veut se faire applaudir sur tous les bancs, il lui suffit d’annoncer la reforme administrative, car personne ne sait ce que cela veut dire.”