Scrisoare deschisă (RO, îndrăzneț)
Stimată doamnă, Stimate domn,
Poate că sunteți mama lui Liviu, soția lui Sorin, fiica lui Daniel, tatăl lui Carmen, soțul lui Sevil, fiul lui Florin, părinte, copil, văr, nepot, fin, prieten bun al oricărui membru al Guvernului… Mă adresez dumneavoastră, pentru că sunteți ultimul meu resort. Pentru că, instituțional, îmi dau seama că eu nu mai pot face nimic. Dar pentru că, la nivel uman, aproape ca la un praznic, gândurile mele s-au îndreptat către dumneavoastră.
sursa foto: Sieranevada Trailer
Sunt convins că nu vă place când demonstranții din stradă strigă măscări la adresa numelui dumneavoastră de familie, în stilul „Gruie Mindeanu,” „Druie Magnea” sau „Iuie Mordache.” Dar vă rog să realizați că bunul renume al familiei dumneavoastră a fost măscărit, înainte de toate, chiar de membrii familiei dumneavoastră, de Lia, Grațiela, Ana, Toma, Pavel, Viorel. Ei, în calitatea lor de membri ai Guvernului, sunt primii care v-au făcut de râs, astă-noapte.
Sunt convins că sunteți oameni de bun simț, poate chiar cu frica lui Dumnezeu, cred că nu v-ați atins vreodată de un capăt de ață din ce nu era al dumneavoastră. Eu nu sunt chiar așa: când eram copil, am furat o jucărie, apoi niște mere și nuci, altă dată un cârnat; nici nu cred foarte tare în Dumnezeu; fac eforturi să mă îndrept și pot spera că voi reuși. Dar dumneavoastră vă dați seama că fiii și fiicele, soții și soțiile, părinții dumneavoastră, care fac parte din Guvern, sunt acuzați acum că tocmai au furat dreptatea din țară, tocmai ne-au furat viitorul.
Sunt convins că detestați hoții și, alături de dumneavoastră, am convingerea că membrii Guvernului au fost prost sfătuiți. Haideți să-i rugăm împreună să corecteze situația asta intolerabilă! Eu nu am numărul de telefon al fiecăruia dintre membrii Guvernului și nu mă cunosc cu ei la nivel personal. Dar dumneavoastră aveți posibilitatea să le spuneți direct „draga mea, dragul meu, așa ceva nu se face!, găsește o soluție pentru retragerea sau anularea acelor ordonanțe, să nu ne faci numele de râs!”
Vă rog să faceți acest lucru în primul rând pentru dumneavoastră, ca să puteți ieși cu capul sus pe stradă, să nu vă fie rușine față de vecini. Vă rog să faceți acest lucru tocmai pentru că nu vreți să fiți conduși de primari și miniștri corupți. Vă rog să faceți acest lucru cu gândul la lecțiile de viață pe care toți părinții, soții, copiii, verii și prietenii le transmit în familiile lor, oriunde în lume. Cu alte cuvinte, vă rog să îndrăzniți să credeți, alături de mine, că România este o țară demnă, democratică, în care fiecare om, ministru sau nu, respectă supremația legii.
Vă mulțumesc. –Codru