Eu sunt băutor de cafea, dar cafeaua la plic nu mă prea mulţumeşte. Ceai nu prea beau, decât atunci când sunt răcit/bolnav. Ştiu că-i greşit să-mi proiectez experienţele şi trăirile asupra altora, dar nici postarea asta nu-i vreo lucrare ştiinţifică 🙂 Aşa încât sugerez că n-ar fi rău ca toţi cei bolnavi de politică zilele-astea să bea un ceai—unul la pliculeţ, că-i mai rapid, eficient, nedureros 😉 Dar n-avem ce-i face, medicamentul nu prea e gustos, pentru că ceaiul pe care-l prescriu cu-atâta uşurinţă e-ntr-un pliculeţ c-un pic de dispreţ:
sursa foto: www.wikipedia.org
Aşadar, de ce dispreţuiesc eu majoritatea politicienilor şi partidelor politice din România? Exemplific în continuare, chiar dacă încă nu mi-e clar de ce-ar vrea ei, politicienii, să afle aşa ceva… Dacă se-ntâmplă, totuşi, să-i intereseze, iată, le explic pe scurt, luând în considerare doar cele mai recente evenimente—exact ca medicamentul de luat cu ceai la pliculeţ 🙂
- Îi dispreţuiesc pe toţi cei care au nominalizat „judecători” CCR fără coloană vertebrală, mizând pe faptul că le vor tranzacţiona voturile, pentru interese politice (a se citi arbitrare, în interes de partid, nu în interes public!), aşa cum şi atunci când (îşi) vor dori!
- Îi dispreţuiesc pe useliştii care, în loc să se ocupe de revigorarea economiei, de impulsionarea investiţiilor, de stimularea deschiderii unor noi locuri de muncă, de reformarea justiţiei şi de construcţia integrităţii în sectorul public, ne-au potcovit cu un referendum absolut inutil!
- Îi dispreţuiesc pe băsiştii/pedeliştii care, în loc să-şi asume c-au guvernat prost şi să-şi corecteze greşelile de comunicare/consultare, perseverează cu instrumente inadecvate şi nedemocratice, chiar dacă le recunosc meritul de-a urmări nişte obiective/aspiraţii generoase şi bine intenţionate!
- Îl dispreţuiesc pe Ponta, care nu cedează în faţa evidenţei cu plagiatul lui grosolan; îl dispreţuiesc pe Antonescu, care-mi pare din ce în ce mai intolerant şi fixist (ăăăă); îl dispreţuiesc pe Băsescu, care-mi face impresia că e, pe zi ce trece, mai ofticos şi mai nedemn…
Îi dispreţuiesc pe toţi aceşti oameni şi pe toţi politrucii din jurul lor, pentru că nu se ocupă de treburile publice, pentru care le-am dat votul, să mă reprezinte şi să mi le rezolve; pentru că-mi invadează spaţiul personal cu prostii care n-au nicio relevanţă pentru mine, viaţa mea şi aspiraţiile mele; pentru că-mi creează şi-mi menţin, de ani de zile, o stare de permanentă nesiguranţă, neîncredere, care-mi afectează, aleatoriu şi imprevizibil, relaţiile cu prietenii… [nu în ultimul rând, pentru că le-au permis unor figuri gen CVT, GB, DDD să intre şi să se menţină în spaţiul public, făcând prozeliţi şi deteriorând şi mai puternic fibra bunului simţ în societate!]
Ah, şi ce vreau?!? Vreau ca Băsescu să vacanteze fotoliul de la Cotroceni, pentru că nu mai are susţinere (în mai puţin de 3 ani, a pierdut 75% din susţinătorii votanţi şi a „câştigat” cam 30% mai mulţi opozanţi—pe cifre!); vreau ca alegerile parlamentare din această toamnă să fie cuplate cu alegerile prezidenţiale, iar campania electorală din toamnă să se ocupe exclusiv de modificările constituţionale necesare pentru (re?)aşezarea politicii româneşti pe făgaşul/calapodul conflictelor constructive; vreau ca, după alegeri, să nu se mai tranzacţioneze voturi în Parlament ori la CCR; adică vreau ca, după alegeri, să nu mai am motive de-a dispreţui politicieni…
De-asta mi-am întrerupt vacanţa şi-am scris aceste rânduri—poate le citesc la un ceai, fie politicienii, fie consilierii lor, poate-nvaţă ceva, poate am şi eu ocazia de-a trăi, mai curând, într-o ţară bine rânduită 🙂 Nu de alta, da’ mi-i lene să mă mut în altă ţară şi nici nu vreau s-o fac dacă singurul motiv ar fi că politicienilor li-i lene să facă politică, că li-i mai comod să se bălăcărească la TV… Iaca, pe mine nu mă costă prea mult să le stau ca un spin în coastă!!! Sau ca un p(l)iculeţ de dispreţ în ceiuleţ 😉 [Ceaiul de spin era bun şi pentru afecţiunile de prostată, nu-i aşa?!?]