Unde ne sunt „portdrapeii”? (RO, prevăzător?)

Am avut o săptămână bună, cu călătorii simpatice prin ţară, peisaje însorite şi bogate, multe lecţii învăţate şi, foarte important, fără stresul îndeobşte asociat privitului la televizor 😉 Dintr-o frântură de conversaţie, care s-a legat măiastru de-o altă idee pusă-ntr-un colţ de neuron, cred că mi-am dat seama de ce(-mi) par stresante emisiunile politice de la TV—pentru că nu dezbat idei (pentru cetăţeni), ci-s adevărate lupte (pentru alegători); bine, nu-s corp la corp, da’ sunt aproape lătură la lătură 🙁 Iar motivul pentru care nu se dezbat idei e-ngrozitor de simplu: partidele n-au nevoie de cetăţeni, ci de alegători, aşa încât n-au (născut/crescut/adunat) oameni pasionaţi de-un oarece sau vreun ceva, care să poarte drapelul acelui oarece ori ceva în conversaţie; adică n-au portdrapele, ci doar gornişti…

sursa foto: Wikipedia

Ştiu că există portdrapele în societatea civilă, dar întrebarea care mă macină este de ce nu se văd ei şi în politică, unde-am avea nevoie mai abitir? De când mă tot gândesc la treaba asta, mi-au venit în cap doar două nume: Mona Musca şi Monica Macovei… Mona a fost portdrapelul politic al accesului la informaţii şi-al transparenţei, în general; din păcate, şi-a diluat rolul în timpul ministeriatului de la cultură, după care-a fost răpusă chiar de transparenţa CNSAS; Monica nu era om politic „pe bune” (cu carnet de partid) pe când era ministra justiţiei, dar a rămas în mintea multora drept portdrapelul anticorupţiei şi statului de drept, deşi a obţinut doar 5% susţinere în cadrul propriului partid… Ambele pasionate de câte-o temă de mare interes şi relevanţă pentru cetăţeni, dar marginalizate de politica „mare,” aceea cu lături televizate pentru alegători 🙁

Şi mi-aduc aminte de cursul de metalurgie, c-am fost şi eu, cândva, o juma’ de subinginer 😛 Mai exact, la turnare ai nevoie de germeni de cristalizare, care se-adaugă în aliaj. Germenii ăştia sunt nişte impurităţi faţă de restul materialului topit, dar, în absenţa lor, nu poţi controla cristalizarea! Iar vechiul aliat repede-ţi devine duşman: în exploatare, germenii se transformă în concentratori de tensiune. Piesa turnată se va rupe exact acolo unde se află impurităţile! Tot aşa sunt şi oamenii-portdrapel în partide, indiferent pe ce temă—ca şef de partid, ai nevoie de ei ca să te-afirmi, să-ţi câştigi locul în inima alegătorilor, să aibă ce „cristaliza” lipitorii de afişe, dar încep să te incomodeze în politica ta partizană, pentru că le iau partea cetăţenilor, având pasiuni şi valori (aş fi vrut să spun că nu se bagă nici în lupta cu lături, dar am reţineri; mai bine zis, n-am exemple).

sursa: Cristalizarea lingourilor

Aşadar, înţeleg foarte bine teama unor oameni politici de-a se afirma ca profesionişti în partide, ca portdrapele veritabile ale unor cauze tehnice ori obiective de politici publice, care nu animă isterii ideologice, susţinute cu lături televizate, ci invită la găsirea unor soluţii raţionale, susţinute cu argumente, date şi referinţe… Pericolul este ca aceşti oameni să fie devoraţi politic de propriile lor pasiuni tehnice, de inadecvarea ideologică faţă de restul partidului, de propria lor (im)puritate cetăţenească, pusă faţă-n faţă cu nevoia de alegători… Însă cred că publicul cere o nouă abordare, izvorâtă mai cu seamă din candidaturile independenţilor mici, care vin în competiţia politică fără infrastructură de partid, dar cu multe cunoştinţe tehnice şi chiar cu o reputaţie solidă. Pentru cazul în care nu va putea fi murdărită nicicum reputaţia unui independent, partidele-şi vor fabrica instant nişte portdrapei 😉 Măcar dezbaterile televizate nu vor mai fi pline de lături, sper…

PS Gorniştii de partid se văd la TV tot timpul, îndeobşte însoţiţi ori găzduiţi de bâzacii afiliaţi de prin presă (animatori), şi nu mă interesează! Dar, dacă aveţi exemple de portdrapei şi/sau chiar de portdrapele veritabile, poate mi le sugeraţi în comentarii 😉

Update: Nevoia de portdrapele veritabile în politica mare se vede şi la punctul 3 din categoria expertiză, respectiv la punctul 1 din categoria networking, în această listă de criterii propuse pentru candidaţii la europarlamentare:

sursa: ŞtiriONG.ro