Votul în străinătate (RO)

La începutul anilor '90, când încă eram student la Politehnică (TCM, TCM, fac şuruburi din orice), am cochetat cu ideea de-a face jurnalism, înainte de-a mă îndrepta către drept şi politologie. Cred că era vara anului '92 când am făcut o probă de „iepuraş” (reporter de teren) pentru un post de radio FM. Cu un an mai devreme, în vara anului '91, făcusem o altă probă, cu un reportaj la Prejmer, pentru un săptămânal din Bucureşti.

Dar n-am fost convins că pot face asta—sau n-am avut suficientă încredere în mine ori suficientă răbdare cu mine. La telegraful.net nu fac(em) jurnalism, dar recunosc că am momente în care mă bucur enorm că am ocazia să pun întrebări şi să primesc răspunsuri care pot fi de interes pentru un public mai larg. Cumva, retrăiesc fantezia c-aş face jurnalism, deşi sunt foarte conştient că nu fac deloc asta. De curând, am realizat 4 interviuri despre votul în străinătate, aşa că las aici o sinteză:

Cu alte cuvinte, ce facem la Telegraful este să-i ajutăm pe oameni să se informeze mai bine—de exemplu, pe subiectele care privesc procesele electorale, întrucât am avut deja două referendumuri şi alegerile pentru Parlamentul European în ultimul an, respectiv mai avem alegerile pentru Preşedintele României (şi, poate, încă un referendum) până la sfârşitul anului. Sper să reuşim sa continuăm şi în 2020, pentru că urmează alegerile locale şi parlamentare.

Eforturile noastre în privinţa proceselor electorale nu sunt singulare, ci completează ce fac alţi colegi din societatea civilă. Cel mai consistent dintre ele se găseşte la votcorect.ro, care se desfăşoară într-un fel de parteneriat cu votdiaspora.ro şi cu monitorizarevot.ro, dar nu vreau să uit contribuţia importantă de la inovarepublica.ro. Sunt convins că mai există şi altele, însă cu acestea interacţionez eu cel mai frecvent, încă din perioada când activam alături de Politică fără Bariere.

PS La data publicării acestui material, portalul votstrăinătate.ro avea cam 45.000 de alegători înregistraţi, dintre care aproape 23.000 pentru votul prin corespondenţă. Pentru a înţelege contextul, în decembrie 2016, Poşta Română arăta că 8.889 de cetăţeni din străinătate se înregistraseră pentru varianta veche a votului prin corespondenţă, dar numai 4.561 de plicuri fuseseră transmise către Biroul Electoral. Prin contrast, la alegerile din 26 mai, 375.219 dintre concetăţenii noştri au votat în străinătate, în condiţiile imposibilităţii de-a vota prin corespondenţă pentru Parlamentul European.