You've successfully subscribed to Codru Vrabie
Great! Next, complete checkout for full access to Codru Vrabie
Welcome back! You've successfully signed in.
Success! Your account is fully activated, you now have access to all content.
Success! Your billing info is updated.
Billing info update failed.
Supposably (RO)

Supposably (RO)

. 2 min read

Într-un episod din Friends, Chandler era foarte îngrijorat c-ar fi putut rămâne singur, dacă se încăpăţâna în pretenţiile sale faţă de alegerea unei potenţiale partenere de viaţă. Un exemplu, pe care îl dădea în acel episod, era pronunţarea greşită supposably (o contracţie pornită de la supposedly şi probably). Lui Joey nu i se părea nimic greşit în asta. Eh, relaţia mea cu USR-PLUS e mai aproape de ce simţea Chandler.

Am citit în diagonală «documentul doctrinar» despre USR de centru-dreapta modern. Bine că are numai 10 pagini, spre deosebire de cele 37 de la PLUS Acum. Nu am nimic de adăugat faţă de recenziile deja făcute de Sorin Cucerai, Ovidiu Voicu, Radu Burnete ori Diacritica. Aşa cum le-am spus şi celor de la Demos, încă prin noiembrie-decembrie 2017, eroarea fundamentală e că documentele lor programatice sau doctrinare (ale acestor partide) nu-s pentru mine. De fapt, nici măcar nu-s pentru vreun Joey generic, ci doar pentru ei, pentru activul lor de partid.

Eu sunt foarte pretenţios în relaţia mea cu partidele politice. Şi-s un pic mai versat decât Joey, aşa încât mă prind de unde vine eroarea. Doar că, spre deosebire de Chandler, n-am ajuns la disperare. Sunt deja împăcat că nu mă reprezintă niciun partid. Niciunul dintre partide nu-mi spune nimic despre cum va arăta viaţa mea în 2028. Pentru că, am mai spus-o şi e la mintea cocoşului, cine câştigă alegerile parlamentare din acest an, are foarte mari şanse să rămână la guvernare şi după alegerile din 2024 (când vom avea toate cele 4 tipuri de alegeri în acelaşi an).

Documentele deja citate îmi vorbesc foarte mult despre lucruri teribil de abstracte. Mintea mea e deja ocupată cu o sumedenie de abstracţiuni. Nu mai e loc acolo şi de-ale lor. Documentele alea vor să mă convingă că ei şi partidele lor sunt competenţi/~te şi performanţi/~te, pe când eu vreau să aflu dacă ei/ele sunt de încredere. Aştept să mi se adreseze către inimă ori către stomac, că acolo încă e loc de emoţii. Să-mi arate că-s de încredere, că încă nu mi-au dovedit mare lucru despre competenţă ori performanţă 🙁 Uite, cum zice şi omul ăsta:

Critica asta nu-i nouă la mine. Mi-am expus temerile încă din februarie 2019. Am arătat că existau erori de poziţionare încă din august. Am explicat că existau erori operaţionale (încă nu-mi dau seama dacă-s chiar conceptuale) în decembrie, ba chiar am revenit o săptămână mai târziu. Treaba e relativ simplă în ceea ce mă priveşte: în cadrul campaniei Politică fără Bariere, am făcut tot ce-am putut ca să apară partide politice noi. Dacă partidele acestea nu livrează la nivelul aşteptărilor şi aspiraţiilor mele, nu-i bai, că eu am la îndemână şi alte mijloace politice. Vorba 'ceea, #abonantandiorsaliu 😛

sursa ilustraţiei: Facebook; evident, conţinutul ilustraţiei este un pamflet